Sunday, September 27, 2020
   
Text Size

Oameni printre noi

Cea mai uluitoare veste din ultima perioadă

Oameni printre noi

thumb kf-peace2Această fundaţie va prezenta întregii lumi şi tuturor guvernelor, fără discriminare, patentele descoperirilor sale în ceea ce priveşte tehnologia spaţială bazată pe sistemele antigravitaţionale şi magnetice (Magrav) pe care ea le-a dezvoltat şi perfecţionat, având la bază energia liberă de punct zero. Invitaţia oficială a Fundaţiei Keshe, care a fost adresată liderilor statelor lumii prin intermediul ambasadelor lor din Belgia poate fi citită aici: Cea mai uluitoare veste din ultima perioadă o reprezintă anunţul făcut de Fundaţia Keshe pentru luna septembrie a acestui an.
 

PERFORMANŢĂ: Miruna Andreea Găman, din Ploieşti, a obţinut argintul la Olimpiada Internaţională de Geografie

Oameni printre noi

miruna andreea gamanLotul olimpic al României a reuşit perfomanţa de a obţine patru medalii şi de a se clasa pe locul doi pe naţiuni la Olimpiada Internaţională de Geografie, desfăşurată în perioada 21 - 27 august 2012 la Köln, Germania. Elevii români au cucerit două medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Medaliile de aur au fost câştigate de Popa Constantin (clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, Suceava) şi Ursică Ştefania (clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”din Sfântu Gheorghe, Covasna).

Medalia de argint a fost obţinută de eleva Miruna Andreea Găman (clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” din Ploieşti), iar cea de bronz i-a revenit lui Traian Tomenco (clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu” din Bucureşti).

 

 

   

PERFORMANŢĂ: Radu Ştefan Voroneanu, un ploieştean de aur la Balcaniada de Informatică

Oameni printre noi

raduvoroneanuLotul naţional de informatică al României a câştigat recent, patru medalii, dintre care două de aur, la cea de a 20-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Informatică. Prestigiosul concurs s-a desfăşurat la Belgrad, în perioada 15-19 august, informează Ministerul Educaţiei.

Medaliile de aur au fost cucerite de Rareş Darius Buhai, elev în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa şi de ploieşteanul Radu Ştefan Voroneanu (clasa a X-a la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” din Ploieşti.

Medaliile de argint au fost cucerite de Dan Mihai Gheorghe şi Daniel Posdărăscu, ambii elevi în clasa a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.

La actuala ediţie a Olimpiadei Balcanice, au participat 45 de concurenţi din nouă ţări.

   

Regăsirea lui Bălcescu: povestea unui medic din Ploieşti

Oameni printre noi

BalcescuNICOLAE BĂLCESCU. Fiul unei familii de mici boieri, patriotul l-a avut coleg la Liceul „Sf Sava”, pe Ion Ghica, printre dascălii săi numărându-se şi scriitorul Ion Heliade Rădulescu. Considerat de mulţi „figura cea mai luminoasă a Revoluţiei de la 1848; tipul revoluţionarului care, înţelegând mersul istoriei, şi-a dat seama că adevărata revoluţie trebuie să se sprijine pe forţa poporului, să-i exprime năzuinţele şi drepturile”, avea să se stingă în cumplită suferinţă (ftizie), în exil, la Palermo. S-a păstrat în conştiinţa poporului său drept „exeget al istoriei neamului său, dovedind în tot ce a scris, erudiţie şi rigoare ştiinţifică, pricepere în a despica analitic marile probleme ale naţiunii”.

Puţini ştiu, însă, că, prin 1937, trei studenţi români împreună cu câţiva colegi din Peninsulă aveau să refacă şi să cinstească memoria lui Bălcescu, dedicându-i un monument. Printre cei trei, şi medicul ploieştean Nicolae Alexandru Ioniţă, cel care avea să devină directorul Spitalului CFR din Ploieşti şi apoi al Policlinicii CFR. O poveste simplă, ascunsă în modestie şi amintiri, care merită cunoscută.

 

Începuturile

Născut la 11 aprilie 1911 în „Dallas-ul” Munteniei, Moreni, fiul unui destoinic chirovnic pe tărâmul sondelor, Alexandru Mihăilescu Ioniţă, gospodar şi neîntrecut meşter într-ale sculpturii, şi descendent al unei respectabile familii de mici moşieri Călăraşu, Nicolae Alexandru Ioniţă avea să crească într-un mediu familial în care disciplina şi respectul faţă de carte şi istorie înnobila sufletele din fragedă pruncie.

La vremea adolescenţei, Nicolae Alexandru Ioniţă este acceptat la liceu în renumitul centru cultural care era pe atunci Blajul, cunoscut drept „mica Sorbonă” românească. După absolvire, intră cu brio la Facultatea de Medicină din Cluj. După anul I de studii, obţine o bursă de merit care îi permite să-şi continue studiile la Palermo. Pleacă, dar nu singur. Este urmat de unchiul său, Toma Călăraşu care, primind bursă, ajunge la aceeaşi facultate, şi de fratele său, Traian Ioniţă, care avea să studieze Tehnologia Extracţiei Petroliere, în inima Siciliei.

Din burse studenţeşti...

În patria potocalilor, cei trei găseau, în perioada interbelică, un mediu universitar elevat, unde cultul pentru istorie, artă şi învăţătură avea să le modeleze inimile şi destinele. Tinerii aveau să urmeze chiar şi cursuri de vioară şi înot, încadrându-se perfect în atmosfera latină a acelor ani.

Îşi fac prieteni printre studenţii italieni de elită şi studiază asemenea paşoptiştilor de odinioară. Nu-şi uită niciun moment originea şi povestesc colegilor despre ţara şi istoria lor. Aşa, le vine ideea de a merge pe urmele istoricului Nicolae Bălcescu.

   

Povestea păpuşilor de la Cincşor

Oameni printre noi

COSTUM SASESCPână la sfârşitul săptămânii, o veţi găsi pe Simona Ciuban la Zilele Cetăţii Făgăraş. Nu, nu va fi singură, ci însoţită de păpuşile ei minunate a căror poveste v-o spunem în continuare.

După ce, peste douăzeci de ani, s-a dedicat croitoriei, a găsit de cuviinţă, să facă un pas radical şi generos spre ce ar putea însemna sursă de inspiraţie: tradiţia Ţării Făgăraşului, unde folclorul şi moştenirea străbunilor primesc respectul cuvenit.

Iată mărturisirile artistei:

„La un moment dat, am primit o comandă. M-a rugat cineva să fac o pereche de cătrinţe (fote) pentru o fetiţă. Ei, da’ nu-i lucru uşor! A venit ca o provocare. Se lucrează pe postav negru, cu mătase nerăsucită şi cu mare băgare de seamă. Întâi, lucram aşa, în relaxare, dimineaţa- la cafea. Am reuşit. Şi mi-a plăcut. Am înţeles aşa, că… pot dezvolta activitatea asta şi aşa, cu încetul, m-am apucat de lucru serios. Croitoria a început să mă obosească, dar ce fac acum pare o binecuvântare! Am început să fac păpuşi… Nu ştiu de unde mi-a venit ideea, dar aşa gândit să fac ceva vandabil, să răspândesc, aşa un strop din tradiţiile noastre. Păpuşile le iau de la Bucureşti, mătasea de la o fabrică de la Bica...

   

Page 10 of 12