Sunday, September 27, 2020
   
Text Size

O poezie pe zi

ALTITUDINI

O poezie pe zi

1

 

Sunt atât de puţini oamenii care planează

atât de puţini încât pot sta pe spate

cu mâinile încruciţate sub cap

privind aerul turbionar al înălţimilor 

ascultând vietăţile cerului hârjonindu-se

 

pot rămâne aşa zile întregi

fără să întâlnesc pe cineva în plutirea albastră

aşa cum vara

în zilele inmuiate de soare

pe apa adormită a mării

nicio făptură a gândului nu mă calcă pe vise

niciun sonor.

 

Totuşi, sunt prea puţini oameni care planează

la o numărare fugară imi spun

am încăpea toţi aici, plutind ca gheţarii

în aparentă derivă

fiecare pe nefiinţa lui.

 

 autor, Camelia Iuliana Radu

 

Frământări (scrieri către un prieten)

O poezie pe zi

 

Acum, nelinişte şi ape tulburi

împrejur nu pot vedea

ceaţa împleteşte irisul

cutremurul zilelor de mâine îl resimt de ieri

Cerul şi-a întors faţa.

 

Pâinea e îmbâcsită

mişună blestemele

şi apa clocoteşte în zadar

nimic n-o încălzeşte

 

florile m-au salutat de adio

şi frunzele s-au aruncat de pe tulpini

beţele au vrut să ardă

dar să stea, le-am implorat.

 

Vântul fuge de la geam

zăpada, simt că m-a uitat

doar gerul mă-ncălzeşte cu prezenţa.

 

Culorile s-au albit, iar albul a devenit brun

Astrul stă răpit

De saci cu fulgere-n nări.

 

De multe ori mi-e dor să scriu, să cânt

mi-e dor de nopţi mai zgomotoase

ies atât de des s-ascult

dar noaptea nu mai scoate zgomote.

 

Azi, n-am să-ţi spun vorbe de adio

nici mie nu-mi sunt dragi

şi mi-e teamă să-ţi mai scriu

frământări de aici, de azi.

 

autor, Dănuţ Rotaru

   

Ochiul

O poezie pe zi

Câtă libertate îți poate da foia albă,

cât spațiu de contemplare avem în fața ochilor.

Este păcat că percepția umana nu concepe

mai departe de aparențe ...

putem,  

totuși, putem remarca

o mie de amănunte

fără sa ne deschidem ochiul minții.

Ah, ochiul cu care dăm frâu liber imaginației! 

Nu lăsa inspirația să te ocolească,

fă ceva ...

numai tu poți face acel lucru

care să ne facă pe noi să vedem

dincolo de tine. 

autor, Ştefan Vlad

 

   

Exist

O poezie pe zi

 

Îndrăznesc să-ți strig în față

Ceea ce simt.

Nu mă ascund după frunze.

Sunt doar un copac,

Dar dacă nu aș avea sentimente

Multe crengi nu ar mai fi.

Dintr-o sămânță

M-am născut eu,

Un stejar,

La a cărui umbra tu stai uneori

Fără să știi ca și eu sunt viu,

Ca te simt,

Chiar dacă tu nu simți decât umbra ce ți-o dau.

 

autor, Alexandra Ioniţă

 

 

 

   

Poză cu Nichita

O poezie pe zi


Și eu am o poză cu Nichita
Supraexpusă la curent
când ușa scârțâia pentru mine ca să intru
și lui i se deschideau larg porțile ca să iasă
Zâmbește
Se miră 
Dar nu judecă
Asta a fost una din condiții
când i-au permis să privească
prin vitrină
buzele mișcându-se în van
gesturile disperate
privirile niciodată intersectate cu dioptrul
fabrica în ruină

Din când în când lipește palma pe sticlă
ca să-și răcorească astrul

 

autor, Călin Derzelea

   

Page 1 of 40