Teatru Film
Written by admins Tuesday, 12 March 2013 16:22
Pe numele real Simion Avram, a văzut lumina zilei, predestinat, într-o cuşcă a leilor, transformată în vagon de circ. Bunicul său era instrumentist în Orchestra Circului „Bercuini" pe când tatăl său cânta la trombon şi realiza pasaje comice. Mama sa era „amazoană" şi, în „timpul liber", vindea la casa de bilete.
Written by Iuliana Radu Friday, 15 March 2013 06:05
Sunt un om viu./ Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin./
Abia am timp să mă mir că exist,/ dar mă bucur totdeauna că sunt.
Muzeul Memorial "Nichita Stănescu" este amenajat în casa în care poetul a locuit până la plecarea în Bucureşti, la facultate. Strada pe care se află casa, în zona numită "Piaţa sârbească", poartă numele poetului. Muzeul a fost inaugurat în decembrie 2002, în 1998 casa fiind cumpărată de Ministerul Culturii şi trecută în administrarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.
Written by admins Monday, 25 March 2013 17:58
Ziua Mondială a Teatrului a fost creată de Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, la Viena, şi a fost sărbătorită prima oară în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Naţiunilor, la Paris.
Written by admins Wednesday, 27 March 2013 14:13
Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191. Este momentul când papa Celestin al III-lea confirmă existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu.
Written by Iuliana Radu Friday, 29 March 2013 19:46
Se dedică lui Nichita, azi, 31 Martie
Între asfalt şi frunzele copacilor era o fereastră,
puteai să o intitulezi „Peisaj cu bărbat blond fumând”
daca te uitai de departe
ţi se părea că în miezul de zgură al Bucureştiului
se făcuse o gaură,
exact pe acolo trecea o cometă
de aprope,
totul se schimba, te scufundai într-o sugestie
şi parcă,
între ramuri şi privirea lui
un pod verde cernea umbre peste trotuare.
Uneori păşeam cu atenţie prin necunoscut,
apoi dădeam pagina.
Bărbatului îi cădea o şuviţă peste pleoape,
fumul era tot mai gros,
nu mai ştiam dacă râdea sau plângea,
ne imaginam
tot mai des cum ar putea să arate
chipul său
l-am găsit într-o expoziţie
erau sute de tablouri - Bărbat 1, 2, 3...
dacă te roteai în mijlocul sălii,
se derula o întâmplare
de a fi printre rămăşiţele unei petreceri
zgomoase.
Am adunat pagina,
am înghesuit imaginile într-un caleidoscop,
de cate ori plonjez înăuntru şi oricum s-ar aşeza imaginile
nu reuşesc să văd un om sau cuvinte,
mereu se formează o lacrimă care îmi cade în ochi,
mă face să închid pleopele
şi să privesc.
autor, Camelia Iuliana Radu
din vol. Tangerine Tango
More Articles...
Page 13 of 277
Rubrici permanente
