Teatru Film

Arte vizuale

Ploieştenii pot vizita, în aceste zile, două expoziţii de excepţie, aflate pe simezele Galeriei de Artă din municipiu. Pe de o parte, lucrările pictoriţei Camelia Profirescu emit privitorului entuziasm, de cealaltă parte, tablourile artistei Ofelia Huţul, din Iaşi, înseamnă la introspecţie.

Literatură

Editorial

De Nicu Boaru

Încep cuviincios, cu un simt al priorităţilor şi al adecvărilor care (parcă, însă, totuşi) ne lipseşte şi, să nu mă menajez, îmi cam lipseşte. Şi mie, ăsta, profesoralul, didacticul. Deci: La mulţi ani pentru sărbătoriţii acestei uriaşe Zile, când a fost prăznuită „Măicuţa Stăpânului”, cum frumos se spune în încântare, în doxologie „Întru mulţi ani, Stăpâne!”. Să învăţăm şi noi care sunt stăpânii adevăraţi ai lumii acesteia. Nu e târziu niciodată, nici chiar în ceasul penultim să nu avem idoli de carton, „stăpâni” pigmei - în fond, nişte satrapi ştirbi, nişte „năcealnici”, cum spuneau ruşii, obtuzi şi constipaţi. Iar creaţiei negricioase, austere şi ispititoare care este stăpânitorul întunericului, ar fi mai bine să nu-i alocăm investiţii de interes mijlocit.

Asta ca să vorbesc ocolitor, metaforic. Fiindcă, cramponându-te de toate „object-urile” şi gadgeturile lumii asteia, în cădere şi opacă, nu face altceva decât să te trădezi, să cobori, să te maculezi, să te sărăceşti.

Repet urarea şi o generalizez: să fim sănătoşi şi veseli, vorba lui Caragiale. Să trăim într-o prosperitate... controlată, vecină cu austeritatea, neîmbuibarea, care-ţi dă linişte interioară, echilibru, perspectivă, limpezime, simţ al întâietăţilor. Nu poţi să dănţuieşti, să vegetezi, să măsori coada pisicii şi să-ţi ignori anvergura năsucului; sa cauţi numai şi numai „mamonei”, adică nişte gălbiori, nişte ochişori ai personajului care îşi revendica şi el - şi pe bună dreptate! – o mare parte a bipedelor interesate de ceea ce Eminescu numea „nervum rerum gerendarum”. Aşa numea banii - nervul lucrurilor - poetul care spunea undeva că „bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună”.

Bagă-ţi minţile în cap!

             Eşecul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar. Odată cu trecerea timpului şi apariţia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ – informative şi formative , egalitatea de şanse privind educaţia , suportul psihopedagogic oferit în şcoli , este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.