O poezie pe zi

am smuls treapta
în care ai îngropat o lume întreagă
de urcări
şi am eliberat toţi paşii
tu îmi ronţăiai degetul la capătul patului
într-un ritm de culoare
uneori îmi spargi venele să-ţi potoleşti setea
de întuneric
apoi îţi tolăneşti trupul de păsăroaică tânără
în pieptul meu
şi începi să torci

autor, Daniel Dăian