Sunday, May 26, 2024
   
Text Size

Cu traista-n băţ

Târgul Olarilor de la Sibiu recreează atmosfera secolului al XVIII-lea

Cu traista-n băţ

targulolarilorSibiu„Târgului Olarilor” de la Sibiu a ajuns la cea de-a 46-a ediţie. Cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan are loc în perioada 1-2 septembrie 2012 şi recreează atmosfera de târg specifică Pieţei Mari în secolul al XVIII-lea.

 

Peste 200 de meşteri din renumite centre de olărit din ţară - Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi, Braniştea - şi din străinătate - Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria - îşi etalează creaţiile, dând posibilitatea localnicilor şi turiştilor să admire şi să cumpere oale, ulcele, vase decorative, farfurii şi căni, toate realizate de olari. Roata olarului nu va lipsi din perimetrul târgului, aşa că publicul va avea prilejul să urmărească interesanta metamorfoză a lutului, în mâinile pricepute ale meşterilor.

 

LA MULŢI ANI, HUNEDOARA!

Cu traista-n băţ

castelulcorvinilorHunedoara (în maghiară Vajdahunyad, în germană Eisenmarkt - Târgul Fierului) este un oraş situat în partea centrală a judeţului omonim, la 220-270 de metri altitudine, pe valea Cernei. În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăştia şi satele aparţinătoare Boş, Groş, Hăşdat şi Peştişu Mare.

File de Istorie

Atestată documentar la 30 august 1265, sub numele Hungnod, în registrul dijmelor papale, Hunedoara va cunoaşte o mare dezvoltare şi joacă un rol important în istoria României. Arheologii au descoperit, atât în vatra oraşului cât şi în satele vecine, urme de locuire din epoca pietrei. Pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc urme materiale din epoca bronzului şi a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetăţii un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier şi un atelier metalurgic cu opt cuptoare din vremea daco-geţilor. S-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, precum şi monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedeşte puternice contacte economice şi nu numai, între două civilizaţii, una a “cetăţii eterne Roma” şi alta plămădită de antichitatea daco-getică.

   

Hram la Biserica „Sfântul Alexandru” din Drajna, unicul lăcaş din Prahova cu acest nume

Cu traista-n băţ

muzeul satului DrajnaLa doi paşi de Vălenii de Munte se deschide o lumje numărată în secole. În Drajna de Jos găsiţi unica biserică din Prahova care are hramul Sfântului Alexandru, iar în curtea lăcaşului un muzeu al localităţii, realizat la iniţiativa şi cu strădania părintelui Ilie Vasile, fost protopop, care păstoreşte cu dragoste creştinii de aproape jumătate de veac.

„Noi înşine”

Părintele ne-a dus în lumea satului de altădată, deschizând larg porţile bisericii şi ale muzeului. Am găsit acolo pagini întregi ale istoriei, precum boierul Alexandru Filipescu, fraţii Buzeşti, Nicolae Iorga şi mulţi alţii. Arătându-ne mormintele din biserică, obiectele din muzeu: icoanele, războiul de ţesut, doniţele, pistoalele, vasele, ştergarele, părintele ne-a mărturisit că, „în tot şi în toate suntem noi înşine. Aici e toată fiinţa noastră”.

   

Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” a încântat Sibiul

Cu traista-n băţ

festivalul-medieval-cetati transilvaneEvenimentul cu iz medieval se desfăşoară în fiecare an, începând din 2001, în ultimul weekend al lunii august, în Sibiu.

În mod tradiţional, festivalul a debutat şi în acest an, cu o paradă a costumelor şi a personajelor medievale, paradă la care au participat, mii de spectatori. Într-un decor special creat, cele trei zile de spectacole au încântat prin muzică, dans, teatru, animaţie stradală, ateliere de artă medievală, conferinţe de medievistică, lupte cavalereşti şi iarmaroc medieval.

„Corvus Corax”, cea mai cunoscută formaţie de muzică medievală din Europa până în America Latină, proclamaţi şi recunoscuţi la unison de fanii din toată lumea ca fiind „Regii Menestrelilor”, s-au întors în acest weekend la Sibiu şi au marcat o nouă premieră pentru un festival medieval românesc - spectacolul de muzică medievală „Cantus Buranus”.

   

Către Bâlea Lac, pe cel mai frumos drum din lume

Cu traista-n băţ

balea-lacRecent, Transfăgărăşanul a fost desemnat „cel mai frumos drum din lume”, de către un juriu internaţional. Şoseaua şerpuită prin Făgăraş, printre cetini, izvoare şi stânci, uneori lină, alteori abruptă, înşiră serpentine spectaculoase.

Transfăgăraşan. Sus de tot, cerul îmbrăţişează crestele, pogorându-şi seninul în lac. Bâlea. Punctul culminant al traseului, unde frumosul îţi taie respiraţia. Undeva, sus, sute de oi pasc într-o linişte copleşioare.

Aproape, lacul îmbrăţişează privirile curioşilor cu o limpezime roşiatică, în amurg. Ceva mai încolo, aromele săţioase de urdă, caş, cârnaţi ori porumb fiert te cheamă să-i cunoşti pe ciobanii care prepară bucate strămoşeşti.

   

Page 13 of 19