Sunday, May 26, 2024
   
Text Size

Cu traista-n băţ

Prahova: Lăcaşurile Sfintei Mării

Cu traista-n băţ

bisericaAdormireMaiciiDomnuluiPloiestiÎn România, peste 30 de mănăstiri îşi prăznuiesc, astăzi, hramul, cu prilejul Adormirii Maicii Domnului. Printre cele mai vechi şi mai cunoscute dintre acestea, se numără: Mănăstirea Putna, Sâmbata de Sus, Pasărea (lângă Bucureşti), Izvorul Mureşului, Nicula, Mănăstirea Bucureşti, Adam (Galaţi), Balaciu, Bistriţa, Rarău, Curtea de Argeş, Cheia, Celic-Dere (Tulcea), Diaconeşti, Govora, Humor, Polovragi, Rus, Curchi, Văratec, Tismana, Rohia, Ţigăneşti, Recea ( Vrancea), etc. La acestea, se adaugă zeci de biserici înnobilate cu acelaşi hram împărătesc. 

Şi în Prahova sunt zeci de lăcaşuri de cult care poartă numele Maicii Domnului. Praznicul Sfintei Mării este sărbătorit, astăzi, de către credincioşi, în toate aceste biserici şi mânăstiri. Iată care sunt acestea:

 

Festivalul Naţional „Dor de Munte”: 17-19 august 2012, la Moieciu

Cu traista-n băţ

fest munteCea de-a IV-a ediţie a Festivalului Naţional „Dor de Munte” va avea loc în perioada 17 - 19 august 2012, în comuna Moieciu, sat Peştera, din judeţul Braşov. Situat la 1.100 de metri altitudine, în Parcul Naţional Piatra Craiului, locul desfăşurării festivalului oferă o perspectivă unică în România, sigur printre cele mai frumoase din lume, având o deschidere în egală măsură către masivul Piatra Craiului, căt şi spre masivul Bucegi.

Asociatia Respect, organizatoarea festivalului, a amenajat un spaţiu de spectacol cu totul special, direct pe vârful unui munte, de unde şi concurenţii şi publicul vor avea o imagine de vis a întregului peisaj.

Mai multe AICI

   

DESTINAŢII DE VACANŢĂ/ Fenomen unic în lume: holograma Piramidei din Ceahlău

Cu traista-n băţ

hologramapirmidaCeahlau„Olimpul Dacilor”, cum este supranumit, din timpuri străvechi, Muntele Ceahlău ascunde o taină care şi astăzi provoacă nu doar împătimiţii muntelui, ci şi oamenii de ştiinţă! Pe culmile Ceahlăului se petrec, an de an, cu regularitate izbitoare, două fenomene optice inexplixabile.

În prima parte a lunii august (poate nu întâmplător, de secole, pe 6 august, aici se ţine Sărbătoarea Muntelui), la răsăritul soarelui, umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează o hologramă naturală imensă, în forma unei piramide.
Fenomenul, şocant, a fost „botezat” Umbra Piramidei şi a transformat Vârful Toaca (unde este situată şi staţia meteo, la care se ajunge urcând peste 400 de trepte suspendate) într-un adevărat mister. La scurt timp după data de 6 august a fiecărui an, sub lumina puternică a răsăritului, Vârful Toaca şi Piatra Ciobanului formează o piramidă imensă.

   

DESTINAŢII DE VACANŢĂ/ Cimitirul Vesel are festivalul lui!

Cu traista-n băţ

SAPANTA 1Cea de a treia ediţie a celebrului festival internaţional de tradiţii, Drumul Lung spre Cimitirul Vesel nu se lasă aşteptată. Celebră pe multe meridiane pentru al său Cimitir Vesel, comuna maramureaşeană Săpânţa are propria sărbătoare şi asta datorită irlandezului Peter Hurley, iniţiatorul acestui festival dedicat satului, obiceiurilor ţărăneşti şi faimei cimitirului.

Cu o zi înaintea Praznicului Sfintei Mării, pe 14 august, începe incursiunea în lumea satului tradiţional, mai întâi la Cimitirul Vesel din Săpânţa şi la Casa Memorială a lui Stan Ioan Pătraş, creatorul crucilor cu tâlc. Seara participanţii vor lua parte la o ceremonie religioasă, iar a doua zi dimineaţa, sunt aşteptaţi la slujba de Sfânta Maria. Mai apoi, cei prezenţi la eveniment vor face cunoştinţă cu meşterii, menestrelii, copiii şi tinerii care pun umărul la acest ingenios proiect, ziua încheindu-se cu un atelier-şezătoare, ca-n vremurile de demult.

   

DESTINAŢII DE VACANŢĂ/ Muzeul de Istorie Suceava, invitaţie în inima Bucovinei

Cu traista-n băţ

StefancelMare„Istoria e cea dintâi carte a unei naţii” (Nicolae Bălcescu). Muzeul de Istorie şi Arheologie Suceava o confirmă. Un tezaur plin, efervescent, păstrător de taine, poveşti şi milenii, în mijlocul oraşului - cândva cetate de scaun a bătrânei Moldove.

De la unelte de silex a căror vârstă este certificată de specialişti la 35.000 de ani - descoperite la Ripiceni, la oase uriaşe de mamut, care parcă înfricoşează şi acum, din vitrinele care îşi aşteaptă oaspeţi, de la amforele de la Preuţeşti, vechi de patru milenii, la ceramica de Cucuteni, devenită legendară sau urnele funerare din epoci demult apuse şi obiectele ce au aparţinut dinastiei Muşatinilor ori primilor descălecători de ţară.

De oriunde, monede, tetraevangheliare, acoperăminte de mormânt, cărţi şi cruci, ghiulele şi vase, obiecte de vestimentaţie, hrisoave, bijuterii şi arme fac, la propriu, istorie.

   

Page 15 of 19