Cu traista-n băţ

Hunedoara (în maghiară Vajdahunyad, în germană Eisenmarkt - Târgul Fierului) este un oraş situat în partea centrală a judeţului omonim, la 220-270 de metri altitudine, pe valea Cernei. În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăştia şi satele aparţinătoare Boş, Groş, Hăşdat şi Peştişu Mare.

File de Istorie

Atestată documentar la 30 august 1265, sub numele Hungnod, în registrul dijmelor papale, Hunedoara va cunoaşte o mare dezvoltare şi joacă un rol important în istoria României. Arheologii au descoperit, atât în vatra oraşului cât şi în satele vecine, urme de locuire din epoca pietrei. Pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc urme materiale din epoca bronzului şi a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetăţii un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier şi un atelier metalurgic cu opt cuptoare din vremea daco-geţilor. S-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, precum şi monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedeşte puternice contacte economice şi nu numai, între două civilizaţii, una a “cetăţii eterne Roma” şi alta plămădită de antichitatea daco-getică.

După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, zona a atras atenţia prin bogăţiile sale, în special fierul (descoperirile de la Teliuc). Pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Mărturii străvechi s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor şi lângă gară; vestigii din această epocă există şi în satele Cinciş-Cerna, Pestişu Mare unde era un vicus (sat roman), Mănerău, Nandru, Ghelari, etc.

În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruieşte şi înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciş, fiul lui Şorb. În acelaşi document pomeneşte şi pe alţi membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetăţii Hunedoara. Este vorba de fraţii Magos (în română Înalt) şi Rados, şi Ioan, fiul lui Voicu. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor şi sala dietei în stil neogotic înfrumuseţat de logiile exterioare. S-a construit aripa şi turnul „ne boisa”(nu te teme), refugiu în caz de primejdie.

Abia după 1440, Ioan de Hunedoara începe construirea castelului. Strategic, primul pas a început cu construcţia a două curtine care împrejmuiau cetatea cu scop de apărare. Zidurile erau flancate de turnuri circulare sau renctangulare, reprezentând la acea vreme o noutate absolută pentru arhitectura Transilvaniei. O parte din turnuri (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Toboşarilor) erau folosite ca temniţe, partea de jos fiind amenajată în acest sens. Partea de sus era zonă de locuit pentru oamenii cetăţii. Turnul pictat denumit şi Turnul Buzdugan era construit doar cu scop de apărare. Turnurile cu formă rectangulară erau prevăzute cu intrări pentru arme mari, cu guri de tragere.

După moartea lui Ioan de Hunedoara, la Zemun, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron, în care sunt implicaţi şi succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câştig de cauză fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. Ulterior, în aripa Matia, se pictează fresca ce sugerează originea românească a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la castel legate de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622).

În timpul Corvineştilor, Hunedoara devine târg al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, cu valoare de monedă. Oraşul va ajunge la o stare prosperă, locuitorii fiind scutiţi de dări (începând cu 1480).

În 1514 a izbucnit răscoala ţărănească, condusă de Gheorghe Doja. Mulţi ţărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închişi în cetate, drept pedeapsă.

Sfârşitul secolului XVIII, secolele XIX şi XX marchează probleme noi, legate de conştiinţa de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciş-Cerna, Plosca, Prislop, Nădăştie, Mănerău, Zlaşti au fost şcoli de dascăli, numeroşi cnezi devenind preoţi şi dieci.

Castelul Corvinilor se situează pe locul al doilea în topul celor mai înspăimântătoare clădiri din lume.

După Al Doilea Război Mondial, industria a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluţiei din 1989, în Hunedoara, se produceau peste trei milioane tone de oţel, peste două milioane de tone de cocs metalurgic, etc. Populaţia oraşului a ajuns, în scurt timp, la un maximum de 89.000 locuitori.

Oraşe înfrăţite: Argenteuil (Franţa), Derince (Turcia), Szombathely (Ungaria), Zenica (Bosnia).

Personalităţi:

Ioan de Hunedoara - „părintele” Hunedoarei moderne

Matei Corvinul - fiul lui Ioan de Hunedoara şi unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei

Michael Klein - cel mai mare fotbalist al Hunedoarei

Ioan Andone - fotbalist, actualmente antrenorul echipei de fotbal CFR Cluj

Mircea Rednic - fotbalist, actualmente antrenorul echipei Dinamo Bucureşti

Bogdan Lobonţ - portarul naţionalei României

Mihai Leu - fost campion mondial la box profesionist

Maria Cioncan - a adus României nenumărate medalii la competiţii internaţionale de atletism

Nicolae Bikfalvi - pictor

Avel Ritișan - alpinist

Marieta Ilcu - multiplă campioană naţională, internaţională şi olimpică la săritura în lungime

Atracţii turistice:

-         Rezervaţia naturală „Pădurea Chizid”

-         Lacul Cinciş: este aşezat la 15 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre Topliţa. Este o zonă de o frumuseţe deosebită care atrage numeroşi turişti. Lacul are 867 ha şi o poveste deosebită. Lacul este situat pe vatra satului cu acelaşi nume, care în anul 1962, a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naştere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste 1000 de ani (menţionat încă din 1360), a fost „înghiţit” de ape.

-         Castelul Corvinilor

-         Mănăstirea Prislop

-         Munţii Poiana Ruscă

-         Grădina Zoologică

-         Furnalul de la Govăjdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier şi a fost construit în anul 1806. Primul a fost construit în Topliţa, aproape de Hunedoara, în anul 1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate şi astăzi.

Lăcaşuri de cult:

- Biserica ortodoxă Strei, la 10 km.

- Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Haţeg

- Biserica de lemn de la Almaşu Mic la 5 Km.

- Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea

- Biserica cetăţii Colţ

- Biserica din Densuş (monument unic în arhitectura medievală românească), (sec al XIII-lea).

- Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în secolul XIV, adăposteşte o frescă de la 1365.