Cu traista-n băţ

Cu traista-n băţ

 Iubitorii de natura cu siguranta se simt in elementul lor in locuri mai putin obisnuite, inconjurati de combinatia de piatra si vegetatie. Ce poate fi mai frumos decat sa iti iei rucsacul in spate, ceva de mancare si sa colinzi pe taramuri necunoscute? Sa simti aerul proaspat de deal si munte, sa te imprietenesti cu localnicii, sa incerci mancarurile lor obisnuite, sa vezi obiceiurile taranilor?
        Cu siguranta tuturor ne-ar sta bine in postura asta macar din cand in cand, renuntand la viata poluata de oras si simtind macar doua zile pulsul naturii. Azi va voi sugera ceva deosebit: pietrele vii. Desi suna un pic straniu pentru unii dintre voi, la Buzau avem si asa ceva: pietre care cresc la un anumit interval de timp. 
        Ati auzit de trovanti? Sunt niste pietre cu o forma demna de luat in seama, asemeni sculpturilor unor pictori celebre. Diferenta intre trovanti si sculpturi este ca acestea din urma sunt amprenta mainii umane, in schimb trovantii sunt realizati, intr-o maniera artistica,chiar de...natura. 
         Ce sunt "pietrele vii"?
         Pentru unii aparitia acestor pietre de o forma ciudata, parca stilizate, dar in acelasi timp neatinse de om, constituie un mister. Oamenii de stiinta vorbesc despre "pietrele vii" ca fiind "o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”. Acestea par sa aiba forme stranii: cilindru, nava spatiala etc. si se hranesc cu nisip. La fiecare 1200 ani, aceste pietre isi maresc dimensiunile cu cativa centimetri, desi oamenii de stiinta afirma ca teoretic ar trebui sa scada in dimensiuni datorita eroziunii. 
         Ce spun localnicii?
         Din batrani se spune ca aceste "pietre vii" aduc spor in casa si noroc. Unii indraznesc chiar sa isi aduca o astfel de piatra in fata portii pentru ca in acest fel casa respectiva se va bucura de indestulare. Adevarat sau nu, localnicii cred cu tarie ca dupa ploaie apar mici pietricele, mici trovanti care in timp vor inghiti nisip si se vor face mari. 
         Unde putem vedea "pietrele vii"?
         Trovantii buzoieni sau "pietrele vii" de Buzau pot fi admirate in zona Bozioru. In comuna Ulmet gasesti primul trovant, in drum spre Culmea cu Babe. In momentul in care treci prin Poiana cu Balca, intalnesti o chestie stranie, care iti atrage atentia. Pare a fi un soi de farfurie zburatoare, parca ar fi cupola a ceva bine infipt in pamant. Avem de-a face cu o "piatra vie", cu jumatatea la suprafata, care a nascut de-a lungul timpului o serie de legende. Mare  si grea, piatra are un numar mare de ani in spate si o greutate de peste 10 000 kilograme.
         Legendele de la Ulmet-Buzau

Cu traista-n băţ

Sâmbătă, 8 septembrie, în jurul orei 14.00, celebrul Orient Express a ajuns din nou în Gara de Nord din Bucureşti, în drumul de întoarcere dinspre Istambul spre Viena. Duminică, 9 septembrie, la prânz, trenul va pleca spre Sinaia, unde va staţiona aproximativ cinci ore, timp în care călătorii au ocazia să viziteze Castelul Peleş, dar şi alte numeroase atracţii turistice ale Perlei Carpaţilor.

Prima călătorie modernă cu trenul Orient Express a fost organizată în anul 2000 şi, de atunci, a păstrat aceeaşi rută care îi duce pe pasageri prin majoritatea oraşelor europene: Paris - Viena - Budapesta - Sinaia - Bucureşti - Varna - Istanbul - Bucureşti - Sinaia - Budapesta - Viena - Veneţia.

O astfel de călătorie are însă un preţ special. Anul acesta, fiecare pasager a scos din buzunar nu mai puţin de 10.540 de euro.

Cu traista-n băţ

Turiştii străini sau români care vor să viziteze cascada Vălul Miresei, aflată la numai cinci kilometri de satul Răchiţele sunt, încă, întâmpinaţi de bolovani, gropi şi drumuri forestiere anevoioase. După zeci de ani în care zona a fost uitată de investitori şi preţuită doar de vizitatori, autorităţile locale şi-au propus să amenajeze un loc de campare şi mai multe puncte de observare.

Înaltă de 30 de metri, cascada este vizitată zilnic de zeci de turişti vrăjiţi de priveliştea spectaculoasă. În 2013, zona va fi amenajată astfel încât accesul turiştilor la cascadă să fie mai facil.

Potrivit autorităţilor locale, anul viitor va fi demarat un proiect de asfaltare pe drumuri forestiere şi, tot atunci, va fi asigurată şi finanţarea, iar la aceasta se va mai adăuga un proiect de amenajare pentru turişti, o zonă de campare.

Pentru evitarea unor tragedii precum cea din 2009,

Cu traista-n băţ

Mai sunt numai două zile în care cea de-a treia expoziţie a seriei „Comori” se va mai afla la dispoziţia publicului, în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Piesele reprezentative ale Tezaurului de la Pietroasa, cunoscute sub denumirea „Coşca cu puii de aur” au putut fi admirate la Ploieşti cu o săptămână mai mult.

Expoziţia „Mari tezaure româneşti - Tezaurul de la Pietroasa” a avut mii de vizitatori şi a constituit cea de-a treia ediţie a seriei de expoziţii „Comori”, privind descoperirile unice de pe teritoriul ţării noastre. „Este a treia ediţie a «Comorilor». Prima a fost „Comori dacice” şi am putut arăta publicului prahovean brăţările de aur recuperate. Le-am ambientat cu piese de aur şi argint din alte tezaure ale epocii dacice, ante Hristos. Este vorba despre Tezaurul de la Coada Malului, descoperit la începutul secolului al XIX-lea şi datat în secolul IV ante Hristos, exact în localitatea Coada Malului din Prahova”, ne-a precizat arheologul Marinela Peneş, director adjunct al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. „La cea de-a doua ediţie, am avut vedetă coiful de la Poiana Coţofeneşti, de asemenea ambientat cu tezaure dacice, cum este cel de la Stânceşti, cel de la Cucuteni Băiceni, diadema de aur descoperită în judeţul Vaslui şi altele. De data aceasta, a trebuit să avansăm cronologic. Ne propusesem să aducem Tezaurul de la Pietroasa, dar nu am putut să îl luăm pe tot pentru că ieşea din Muzeul Naţional de Istorie pentru prima dată, dar şi pentru că erau şi conotaţiile financiare. Şi atunci am luat eşantioanele reprezentative, pe care le-am ambientat cu piesa de la Gherăseni, pentru că toate sunt spectaculoase şi unicat. De la fibule, am adus-o pe cea mare, dar şi fibulele mijlocii şi cele mici sunt identice, am adus patera cu zeităţile vizigote sau de factură romană, dar mai există o tavă mare, decorată, perlată, dar mai simplă, cea care a fost împărţită în patru la descoperire de către ţăranii care au descoperit-o, ca să poată să împartă tezaurul între ei. Ar mai fi de văzut coşuleţul cu 12 laturi, noi l-am adus, anul acesta, pe cel cu opt laturi. Poate că cea de-a patra ediţie a «Comorilor» poate conţine restul pieselor din Tezaurul de la Pietroasa, dar şi alte tezaure din ţară, pentru că mai există piese de argint sau chiar de aur care pot fi aduse”, ne-a mai explicat directorul adjunct al muzeului.