Cu traista-n băţ

Mai sunt numai două zile în care cea de-a treia expoziţie a seriei „Comori” se va mai afla la dispoziţia publicului, în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Piesele reprezentative ale Tezaurului de la Pietroasa, cunoscute sub denumirea „Coşca cu puii de aur” au putut fi admirate la Ploieşti cu o săptămână mai mult.

Expoziţia „Mari tezaure româneşti - Tezaurul de la Pietroasa” a avut mii de vizitatori şi a constituit cea de-a treia ediţie a seriei de expoziţii „Comori”, privind descoperirile unice de pe teritoriul ţării noastre. „Este a treia ediţie a «Comorilor». Prima a fost „Comori dacice” şi am putut arăta publicului prahovean brăţările de aur recuperate. Le-am ambientat cu piese de aur şi argint din alte tezaure ale epocii dacice, ante Hristos. Este vorba despre Tezaurul de la Coada Malului, descoperit la începutul secolului al XIX-lea şi datat în secolul IV ante Hristos, exact în localitatea Coada Malului din Prahova”, ne-a precizat arheologul Marinela Peneş, director adjunct al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. „La cea de-a doua ediţie, am avut vedetă coiful de la Poiana Coţofeneşti, de asemenea ambientat cu tezaure dacice, cum este cel de la Stânceşti, cel de la Cucuteni Băiceni, diadema de aur descoperită în judeţul Vaslui şi altele. De data aceasta, a trebuit să avansăm cronologic. Ne propusesem să aducem Tezaurul de la Pietroasa, dar nu am putut să îl luăm pe tot pentru că ieşea din Muzeul Naţional de Istorie pentru prima dată, dar şi pentru că erau şi conotaţiile financiare. Şi atunci am luat eşantioanele reprezentative, pe care le-am ambientat cu piesa de la Gherăseni, pentru că toate sunt spectaculoase şi unicat. De la fibule, am adus-o pe cea mare, dar şi fibulele mijlocii şi cele mici sunt identice, am adus patera cu zeităţile vizigote sau de factură romană, dar mai există o tavă mare, decorată, perlată, dar mai simplă, cea care a fost împărţită în patru la descoperire de către ţăranii care au descoperit-o, ca să poată să împartă tezaurul între ei. Ar mai fi de văzut coşuleţul cu 12 laturi, noi l-am adus, anul acesta, pe cel cu opt laturi. Poate că cea de-a patra ediţie a «Comorilor» poate conţine restul pieselor din Tezaurul de la Pietroasa, dar şi alte tezaure din ţară, pentru că mai există piese de argint sau chiar de aur care pot fi aduse”, ne-a mai explicat directorul adjunct al muzeului.

Deşi piesele Tezaurului de la Pietroasa ar fi trebuit să ajungă înapoi, în Capitală, la finalul săptămânii trecute, reprezentanţii muzeului din Ploieşti au solicitat prelungirea perioadei de expunere în speranţa că mii elevi prahoveni vor avea ocazia să vadă cu ochii lor piesele comorii. Din păcate, planurile de acasă nu s-au potrivit cu cele ale Ministerului Educaţiei care a amânat şcoala cu o săptămână. „Am fi reuşit să aducem numeroase grupe de copii dacă ar fi început şcoala pe 10 septembrie. Luasem legătura cu reprezentanţii mai multor primării care ar fi pus la dispoziţia elevilor microbuzele şcolare tocmai pentru vizitarea acestei expoziţii. Însă, deja, termenii contractuali nu mai pot fi depăşiţi, aşa că tezaurul se va întoarce la Bucureşti. Oricum, în primele zile, am avut o avalanşă de vizitatori, e adevărat, care au beneficiat, în mare parte, de gratuitate, pentru că s-a suprapus cu deschiderea cursurilor Universităţii de vară «Nicolae Iorga» de la Vălenii de Munte şi, în condiţiile acestea, nu doar la vernisaj, dar şi ulterior, în traseele pe care le-au făcut la monumente şi la instituţii de cultură, în Prahova şi în Ploieşti, au venit la noi. Să nu uităm nici sesiunea de comunicări ştiinţifice «Arheologia Mileniului I», care s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile şi care a reprezentat, de asemenea, vizionarea expoziţiei cu discursurile de rigoare. Până la urmă, tezaurul fiind încadrat în această epocă, specialiştii din ţară şi străinătate fiind aici, a fost normal să vizioneze expoziţia de nenumărate ori. Totuşi, am avut şi vizitatori obişnuiţi. Impactul cel mai mare a fost asupra bunicilor, pensionarilor cu copiii pe care i-au adus în vacanţă la muzeu. Au mai fost şi câteva proiecte de vacanţă în derulare, în paralel, şi atunci au fost invitaţi copiii participanţi la aceste activităţi. Cred că nu trec 10 minute să nu intre o familie. Media pe zi este de 50-60 de vizitatori”, ne-a mai spus arheologul Marinela Peneş.

Ce înseamnă pentru Muzeul de Istorie o astfel de expoziţie? „În fiecare an, putem suporta financiar doar un singur asemenea tip de demers. Este o sumă foarte importantă, dar o sumă care, din punct de vedere cultural, merită investită pentru că tezaurul merita să plece nu numai în exteriorul ţării, ci şi prin ţară. Totuşi, deocamdată, nu putem organiza mai multe astfel de demersuri, pentru că investiţiile sunt mari”, ne-a mai explicat directorul adjunct al instituţiei.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova pregăteşte, însă, şi alte surprize publicului, următoarea mare expoziţie fiind cea de arme albe care va atrage, cu siguranţă, mulţi curioşi.