O poezie pe zi

O poezie pe zi

Cum să îl înţelegi pe Dumnezeu

Până când nu te-ai certat întâi cu El

Cum să–L primeşti înapoi

Până când nu ai iubit ca El

Cum să redai zâmbetul lumii

Până când nu ai plâns cu fiecare copil al lumii

Cum să îţi ştergi lacrima

Până nu ai înţeles ce e patima?

Cum să te înalţi spre stele

Până nu ştii că eşti déjà printre ele.

Cum să iubeşti Viaţa

Până nu te-a furat Moartea?

Cum să iubeşti cu toată Fiinţa

Până nu ai reuşit să-ţi abandonezi

Existenţa

Cum să te dărui deplin

Până nu ai băut amarul plin?

Cum să simţi Recunoştinţa

Până nu ai refuzat toata Fiinţa

Cum să poţi spune ca eşti Om

Până nu ai înţeles

autor, Nicoleta Ştefan 

O poezie pe zi

Se strâng în brațe clipele cu tine

 Și se-nvărt prin orologiul din mine,

 Îmi ticăie inima în ritm de ceasornic.

 Uite, cântă cucul!

 E momentul să pleci.

 Mai picură izvorul încă o lacrimă,

 Îmi inundă ceasul.

 [Nu-i rezistent la apă.]

 Mă dezbraci din priviri într-o ultimă secundă,

 Îți iei haina mânjita din cuier,

 Ieși ușor pe ușă...

 Cucul nu mai cântă.

autor, Cristina Alexandra Ioniţă

 desen, Camelia Radu

La mulţi ani, din partea redacţiei ArteFapte!

O poezie pe zi

Să-mi râdă cuvintele iubirii,

stelele de apă să mă-nvioreze

ninsoarea

din marea de culori.

Se așează pe inima mea

visul meu etern

Iubirea.

autor, Daniela Sperlea

O poezie pe zi

crengile sunt extreme