Editorial

De Nicu Boaru

Mă plângeam zilele trecute, boieri dvs. , că nu se prea întâmplă multe lucruri pe tăpşan mioritic.  Ia, acolo, câteva producte de dezasimilaţie ovină, dincolo, niscaiva  ciulini pricăjiţi   de bărăgane lăsate într-o izbelişte scitică. Când colo – cotidianul valah se burzuluieşte, pătăranii pitice  şi / sau năbădăioase  se năboiesc peste noi şi ne umplu cu stupori, ne acoperă cu sudori, ne dau presentimente de amplori ...

Scuze pentru rimele de-o naivitate incurabilă din partea finală, dar nu pot reprima în totdeauna cu succes fondul meu rudimentar! Bine că nu transpare ceea ce  M. Preda numea în Imposibila întoarcere, dând titlul unui eseu, „Spiritul primar - agresiv”.

CITEŞTE RESTUL pe actualitateaprahoveana.ro

Editorial

Ieri dimineaţă, preşedintele Comisiei de Examinare de la Colegiul Naţional „Al. I Cuza“ din municipiul Focşani, a fost sesizat în legătură cu un fapt inedit. Un elev prins copiind la istorie, a fost descoperit având asupra lui câteva pliculeţe cu… ETNOBOTANICE. Probabil, ca să fie sigur că-i trec emoţiile şi îi vine inspiraţia: să copieze fară să fie depistat.

"L-am surprins umblând în buzunar şi i-a fost găsit un memorator, unde erau materiile la toate disciplinele, mai puţin istorie, dar el nu avea voie cu aşa ceva în sala de examen. Astfel, s-a descoperit şi faptul că elevul avea asupra sa şi mai multe pliculeţe împachetate. A fost sesizat jandarmul şi, fireşte, elevul a fost eliminat din examen", a declarat preşedintele Comisiei de Examinare de la Colegiul Naţional "Al. I. Cuza", prof Mihaela Horeangă care a recunoscut că asistă la un caz inedit.

Elevul avea asupra sa nu mai puţin de şase pliculeţe din material plastic conţinând plante uscate mărunţite, de culoare verde închis, dar şi o rolă de hârtie pentru confecţionat ţigarete. Elevul a mărturisit în faţa jandarmilor că are pliculeţele de la un magazin din Constanţa şi că sunt pentru consum propriu. Jandarmii i-au întocmit pe loc dosar penal pentru săvârşirea infracţiunea săvârşită, care i-a stupefiat chiar şi pe dascălii supraveghetori.

Elevul are 17 ani şi este din municipiul Focşani. În urma efectuării verificărilor de către echipajul de jandarmi chemaţi la liceu, s-a stabilit că cel în cauză a săvârşit fapta „susceptibilă a fi” infracţiunea de "cumpărare sau deţinere de droguri pentru consum propriu, fără drept", faptă prevăzută şi sancţionată de art. 4 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vrancea, căpitan Florin Hunea.

Încă o dovadă că… societatea, tinerii… „evoluează”?! NU. Încă un pumn în faţa şi aşa scâlciată a învăţământului românesc. Pentru că, să fim sinceri, să vii cu etnobotanice (droguri, pe româneşte!) la Bac, trebuie să ai tupeu maxim, inconştienţă şi lipsă de minimul bun simţ!

Muzică

A început ce-a de a 16-a ediţie a Festivalului internaţional de chitară clasică, manifestare tradiţională, încă de la începuturile sale, pentru Perla Carpaţilor- Sinaia.

Evenimentul cuprinde, cu generozitatea-i cunoscută, numeroase recitaluri de chitară clasică, cursuri tip masterclass, prezentare de instrumente de maestru la care vor participa artişti din cinci ţari şi anume: România, Franţa, Belarus, Spania şi Cuba, alături de care vor fi prezenţi şi invitaţi de onoare precum Constantin Dumitru, Cătălin Ştefănescu, Beke Istvan Ferenc, Eugen Mang şi mulţi alţii. Aşa cum susţin organizatorii, ediţia actuală îşi propune aducerea în prim- plan pe scenele din România a unor artişti consacraţi pe alte meridiane, printre care Judicael Perroy (Franţa), Natalia Lipnitskaya (Belarus) sau Marco Tamayo (Cuba) care prefac chitara într-o regină a muzicii clasice. Totodată, iubitorii muzicii se vor întâlni cu tineri artişti precum cei ce formează Trio Zamfirescu, care promit o carieră de succes.

“Putem spune că după 17 ani acest festival a devenit deja o tradiţie în oraşul Sinaia, acest lucru este dovedit şi de perseverenţa de care dau dovadă numeroşii artişti care sunt prezenţi an de an la acest eveniment şi care încearcă întotdeauna să se autodepăşească şi să îşi surprindă publicul cu noi interpretări. Pe această cale invit atât turiştii cât şi locuitorii oraşului Sinaia să ia parte la acest eveniment în care chitara este transformată în artă”, a declarat, în avanpremiera festivalului, Vlad Oprea, primarul oraşului Sinaia.

Fundaţia Română de Chitară împreună cu Primăria Sinaia au decis ca manifestările incluse în actuala ediţie să fie găzduite atât la Centrul Cultural “Carmen Sylva”, cât şi în elegantul Centru Internaţional de Conferinţe “Casino Sinaia”.

Firesc ar fi să amintim că, printre „părinţii” care cu dăruire şi generozitate au pus umărul la naşterea acestui festival, în urmă cu mulţi ani (în 1982, într-o altă formulă organizatorică), se află, la loc de cinste, minunatul dascăl prahovean într-ale chitarei, Constantin Mitulescu, cel ce a dat generaţii de artişti şi chiar profesori de muzică.

Actuala ediţie a festivalului cuprinde perioada 2-7 iulie.

Sâmbătă, 30 iunie, la Ateneul Român a avut loc deschiderea celei dintâi ediţii a Festivalului muzical dedicat inegalabilului dirijor şi compozitor Sergiu Celibidache. Evenimentul a avut loc în prezenţa Alteţelor lor Regale, Principesa Margareta şi Principele Radu.

Bagă-ţi minţile în cap!

S-a dat „bacul” la română! Pe-o căldură de le-a fiert minţile candidaţilor... Ale celor din generaţia mess-ului şi a schimbărilor de legi şi iniţiative asemeni perechilor de ciorapi murdari. Ale celor pe care, prin clasa a V-a, profesoara de Limba şi Literatura Română îi apostrofa că au citit „Cireşarii” şi romanele lui Jules Verne - chestii „demodate” – şi le arăta nemulţumirea că n-au citit „Harry Potter”!

Ei bine, azi, mulţi dintre ei... cei ce s-au conformat, la vremea respectivă, cerinţelor unor asemenea profesori, au avut ghinion. Cu carul. Luceafărul mă-sii de bacalaureat, că le-a picat fix... „Luceafărul”. Cerinţă clară, vorba aceea: mură-n gură (sinonim cu para mălăiaţă)! Tema şi viziunea despre lume într-un text de Eminescu: „Luceafărul”. Adică, aş îndăzni, a mai faină şi mai cunoscută şi vibrantă poezie românească, a mai luminată... simbolul nemuritor al versului autohton.

Şi iată că mi-a fost dat să aud cu urechile mele o tânără - absolventă a unui ditamai liceul din buricul Ploieştiului (profil bilingv!) - cum mărturisea cu zâmbetul pe buze: „Ei, n-am făcut subiectul trei şi pace. N-am scris nimic la «Luceafărul». Nu l-am citit niciodată, că nu m-a interesat. N-am ştiut. Eu n-am citit niciodată Eminescu”. Ca şi cum ar fi spus, senin, că n-a fost niciodată la Polul Nord.

Dacă aş fi auzit asta din povestite, n-aş fi crezut. Dar aşa... cum să nu citeşti Eminescu?! Eminescu este Eminescu. Şi mi-am dat seama că am permis şi am ajuns să avem, lângă noi, generaţia fără Eminescu. Fără valoare şi fără repere. Să spui cu nonşalanţă, prosteşte, că nu ai citit niciodată Eminescu, tu, absolvent de clasă cu profil filologic? Un alt elev a recunoscut că, la acelaşi subiect nu a prea avut ce scrie... doar o jumătate de pagină, aşa... de prăsilă! Şi atunci cei de la colegiile tehnologice, cei de la clase cu profil sportiv ce să zică? Ştiu care e diferenţa dintre subiect şi predicat?! După 12 ani de şcoală...

Uite generaţia fără Eminescu. Uite unde am ajuns... Inodori, incolori, insensibili, incapabili. În cercul nostru strâmt. Departe. Dureros de departe de Eminescu.

„Trăind în cercul vostru strâmt/Norocul vă petrece/Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece...”.