Teatru Film

O poezie pe zi

Te chem să
înţelegi
cum cuvintele încep să se nască
încă din priviri
se aşează ca pruncii cuminţi
fiecare în legănul lui
şi cresc câte puţin ceas cu ceas
ne însoţesc şi ne amintesc că suntem
vinovaţi de naşterea lor
când suntem singuri
şi cînd suntem bătrâni

adeseori încep să se nască
în privirile noastre
curgând prin albia din lacrimă
dinspre alte izvoare cuvinte
care au însoţit cândva un înaintaş
neînscris în ceaslov

atunci glasul tău
nu mă lasă să mă sting
mă strigă
îmi luceşte în noapte
o stea în scorbura unui gând

deschide sub pleoape
începutul cuvintelor şi vei simţi
cum împrejmuiesc cu două braţe
ca un gard
cei ce au fost pe cei ce vor veni

mă chemi să gust

cuvintele coapte precum fructele

Arte vizuale

Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova organizează, în această vară, în cadrul Clubului de Vacanţă, Cercul „Papier-mâché”, inedit în România. Atelierul de creaţie foloseşte în tehnica de lucru hârtia de ziar reciclabilă şi are ca scop dezvoltarea abilităţilor practice ale copiilor prin utilizarea diferitelor instrumente, dar şi stimularea imaginaţiei acestora, cunoaşterea raportului dintre proporţii şi armonia culorilor.         

Elevii participanţi vor fi instruiţi în această tehnică pentru a obţine, în urma activităţii lor, obiecte cu diferite utilizări practice sau decorative, inspirate din natură. Obiectele bine realizate vor fi prezentate în cadrul expoziţiei organizate la încheierea cursului.

Cercul se adresează elevilor cu vârsta cuprinsă între 8 şi 15 ani, iar înscrierile au loc, în perioada 20 iulie - 1 august 2012, la Palatul Culturii Ploieşti - sediul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova. Perioada de desfăşurare a cursului este 1 august - 1 septembrie 2012, participarea fiind gratuită.

Literatură

Primul roman pe care J.K. Rowling l-a scris inspirat din celebra serie „Harry Potter”, dedicat cititorilor maturi şi intitulat „The Casual Vacancy”, va fi tradus, în curând, şi în limba română. Cartea va fi publicată la editura Trei.

Cartea va fi publicată în limba română imediat după lansarea ediţiei în limba engleză, pe 27 septembrie. Romanul va fi lansat simultan deocamdată în America, Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Noua provocare „abundă” în umor negru - după cum recunoaşte însuşi autorul, şi descrie, în aproximativ 400 de pagini, un univers complet diferit de cel al celebrului băiat-vrăjitor Harry Potter. Acţiunea din „The Casual Vacancy” are loc în oraşul fictiv Pagford, unde moartea neşteptată a consilierului Barry Fairweather seamănă discordie printre localnici. Pagford imaginează, într-un oarecare fel, un mic paradis pur englez, dincolo de care se ascunde realitatea dură a unui oraş aflat în stare de război.

Viaţa ca o artă

Bineînţeles că nu trebuie, dar de ce n-aş fi, dacă pot? Frumuseţea este o calitate şi natural este să ne dorim să deţinem toate calităţile posibile. Societatea nu a făcut altceva decât să specializeze o tendinţă înnăscută a omului, aceea de a fi uimit, încruntat, stimulat şi motivat de frumuseţe. Omul este mult mai receptiv la imagine decât la oricare altă formă de manifestare a adevărului. Privind natura, vom observa tendinţa ei de a se organiza estetic şi armonios, după câteva criterii: necesitate, economie şi frumuseţe. Acestea au devenit, cu timpul, principiile de organizare ale artelor vizuale. Viaţa socială preia şi ea tendinţele naturale şi construieşte, creează sisteme estetice şi valori culturale organizate după legile armoniei, pe care, prin artă le „smulge” din neştiut. Reflectarea imaginii presupune şi reorganizare. A căuta frumuseţea înseamnă să îţi găseşti un optim existenţial în care să te poţi accepta şi integra. Faptul că oamenii se judecă unii pe alţii după canoanele de frumuseţe ale vremii nu are legătură cu frumuseţea în sine, ci, mai degrabă, cu resorturile intime ale puterii. Ce intervine în judecare? Estimarea, compararea, evaluarea. Toate acestea se fac în funcţie de valorile personale, de cultura personală. Cu cât libertăţile de exprimare ale unei persoane sunt mai mari cu atât judecările devin mai largi şi mai puţin focalizate pe aspecte particulare. În ceea ce-i priveşte pe europeni sau pe orientali şi principiile lor estetice, cred că ele sunt mai degrabă expresii ale încercării de păstrare a identităţii. Deşi valorile estetice migrează necontenit de la o cultură la alta, nevoia de păstrare nealterară a rădăcinilor se manifestă atât la europeni, cât şi la orientali. Poate că întrebarea nu ar fi trebuit să fie „de ce trebuie să fiu frumoasă?”, ci „cum se schimbă noţiunea de frumos?”, sau „cum mă pot apăra de presiunea frumuseţii?”.