Written by admins Saturday, 05 January 2013 16:44
Busuiocul, Ocimum basilicum, a fost cunoscut la indieni încă din urmă cu trei milenii şi s-a răspândit rapid în lumea largă datorită mirosului deosebit şi gustului caracteristic, aromat.
La indieni, busuiocul era foarte apreciat, cunoscut ca planta lui Krishna şi Vishnu. La romani şi, mai târziu, la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei şi a fertilităţii, înflorirea lui fiind celebrată prin serbări şi adevărate ritualuri, ce sunt rădăcina unor practici preluate chiar în creştinism.
Written by admins Saturday, 05 January 2013 16:24
Cozonacii ne însoţesc cu generozitate sărbătorile, binecuvântând mesele de când ne ştim. Aurii şi pufoşi, împănaţi cu soare, nucă şi stafide sau portocale, ne veselesc şi ne amintesc de cuptorul bunicii şi de vechi poveşti. Iată câteva lucruri interesante despre aceast deliciu al meselor de sărbători.
Written by Iuliana Radu Saturday, 05 January 2013 15:24
La 5 ian.1393, s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi. “Cel mai viteaz și mai capabil domnitor creștin”. Asa l-a considerat pe Mircea cel Bătrân - în scrierile sale - istoricul german Leunclavius.
Written by Iuliana Radu Saturday, 05 January 2013 15:12
Ajunul Bobotezei este prima mare sărbătoare a noului an. Așa cum se întâmplå în calendarul popular, ziua care precede sărbătoarea propriu-ziså, ajunul, este chiar mai importanta decât sărbătoarea însåși, atât prin numårul mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralităţii ce se pogoarå asupra ei. Din punct de vedere ritual, sacralitatea se explicå prin faptul cå reprezintå ultima zi a sårbåtorilor de iarnå, ziua în care se fac sim¡ite cu deosebitå forțå valen¡ele magice ale perioadei necurate de douåsprezece zile deschise o datå cu sårbåtoarea Cråciunului. Cå este așa, ne putem da seama dupå numeroasele practici augurale și propițiatorii ce se desfåșoarå acum, ca ș¿i în zilele precedente.
Mai mult chiar decât în prima zi a anului, în ajunul Bobotezei se purificå vitele și oamenii, se desfåșoarå practici de stimulare a rodului de tot felul de peste an (colindul cu Kiraleisa), sunt ac¡ionate numeroase tabuuri în vederea atingerii nivelului de bunåstare, sånåtate și rod necesare peste an. Copiii, care umblå cu preotul din caså în caså în seara Botezului Domnului, au datinå de a ura celor din caså cu urmåtoarele versuri:
Ciura-leșa,/Marga-reșa,/Sitå rarå/Ieși afarå!/Sitå deaså/Intrå-n caså!/Oi lânoase,/Vaci låptoase,/Spic de grâu/Pânå-n brâu,/Secara/Cât scara,
Spicul/Cât voinicul!/ - (MARIAN, Simion Florea, Sårbåtorile la români, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994, p. 128)
În ajunul sau în ziua de 6 ianuarie, mici grupuri de båieți intrau în curțile oamenilor și înconjurau casele, grajdurile, ocoalele de animale, holdele, sunând din clopo¡ei, tålångi, fiare vechi, rostind în cor versurile:/Chiraleisa,/Spic de grâu/Pânå-n brâu,/Roade bune,/Manå-n grâne!/
Colindåtorii purtau la cåciuli busuioc, brad, vâsc, cercei de tulpinå de salcie (GHINOIU, Ion, Obiceiuri de peste an. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, p. 43).
de Marian Dragomir
Written by admins Friday, 04 January 2013 13:31
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători creştine. În popor, Boboteaza este momentul în care cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste şi în căsătorie.
Page 11 of 32
