Friday, July 04, 2025
   
Text Size

Rădăcini

Primul oraş din Transilvania întrece în vechime piramidele egiptenilor

Rădăcini

sit turdasPrimul oraş din Transilvania a fost descoperit în zona Turdaş, judeţul Hunedoara, de către o echipă de arheologi sibieni. Aceştia recunosc că situl în cauză „uimeşte prin dimensiuni, estimate la peste 100 hectare, prin sistemul complex de fortificaţii cu 11 palisade, prin sistemul de împărţire interioară în cartiere şi prin mulţimea statuetelor descoperite, unele dintre ele întruchipând regi aşezaţi pe tron”.


Din 1850, de când s-au efectuat primele cercetări arheologice şi până astăzi, zona Turdaş din judeţul Hunedoara, era bănuită ca ar fi fost una de mare importanţă în urmă cu mii de ani. Dovezile au venit abia anul trecut, când arheologii sibieni au făcut descărcarea arheologică pentru autostrada Sibiu - Nădlac. Astfel, în urma cercetărilor efectuate pe o suprafaţă de 11 hectare, sibienii au dovada că la Turdaş a existat nu un oraş oarecare, ci primul oraş din Transilvania, care era totodată un mare centru regional. „Este primul oraş din Transilvania. Nu se poate demonstra prezenţa unui sit atât de complex în România. S-ar putea să fie, dar cercetarea nu a arătat-o”, a declarat Sabin Adrian Luca, directorul al Muzeului Naţional „Brukenthal” şi coordonatorul cercetărilor arheologice, pentru cotidianul Tribuna din Sibiu.

În ceea ce priveşte vechimea acestui oraş, ea este de peste 6.200 de ani, ceea ce face ca oraşul de la Turdaş să fie cu mult mai bătrân decât piramidele egipetenilor. Cele mai vechi piramide egipetene cunoscute au fost descoperite la Saqqar şi sunt datate în jurul anilor 2.630–2.611 î. Hr.

 

Noi descoperiri la Cumidava, în aceste zile!

Rădăcini

cumidava-descopeririConcomitent cu extraodinara descoperire de la Ploieşti, de zilele trecute, săpăturile arheologice în castrul roman de la Cumidava - Râşnov scot la lumină un adevărat tezaur!

Cercetătorii care se ocupă de cercetarea ştiinţifică recunosc că sunt mulţumiţi de rezultatele actualei campanii, apreciind că este una dintre cele mai fructuoase, ţinând seamă de comorile care au ieşit acum la iveală.

   

Liber la cercetări arheologice în Munţii Orăştiei

Rădăcini

Muntii-Orastiei-Cetatile-DaciceMuzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a primit „undă verde” pentru derularea Programului Multianual de Cercetări Arheologice „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”, cel mai amplu de acest fel din România până în prezent.

Reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei au anunţat, în cursul acestei săptămâni, că au obţinut autorizaţia de cercetare, iar în cadrul acestui program care este finanţat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, muzeului îi revine rolul de organizator. MNIT va avea drept parteneri în acest proiect Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca.

Programul se va desfăşura pe parcursul a patru ani, timp în care vor fi efectuate cercetări arheologice sistematice pluridisciplinare în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, care sunt înscrise pe Lista Patrimoniului UNESCO.

Un alt scop al acestei iniţiative îl reprezintă diseminarea eficientă a rezultatelor atât printre specialişti, cât şi în rândul publicului larg care merită şi trebuie să îşi cunoască „rădăcinile”.

   

"Codul lui Da Vinci" - varianta românească. ULUITOARELE MESAJE de pe pereţii bisericii Drăgănescu

Rădăcini

Biserica-si-Lumea-Fresca-a-Parintelui-Arsenie-Boca-la-Draganescu-micDouă turnuri gemene explodează pe un perete, altul e înghiţit de uriaşe limbi de foc. Pe un perete umblă draci cornuţi cu gheare, altul se scufundă în negură şi praf - ai în faţă toată Apocalipsa. Dacă nimereşti singur între pereţii bisericii Drăgănescu ( Giurgiu ) trebuie că fugi mâncând pământul. Nu degeaba pe apucă frica: acesta este considerat unul dintre cele mai tainice şi mai ciudate locuri din România.
În timpul slujbelor, aici n-ai unde arunca un ac. Vin armate întregi de teologi,  cercetători, artişti şi oameni obişnuiţi. Fac ca-n "Codul lui Da Vinci": măsoară pereţii, cântăresc picturile din priviri, le compară şi le privesc din sute de unghiuri. Sunt ferm convinşi că pictorul a lăsat acolo indicii ascunse despre viitorul omenirii şi vor să fie ei descoperitorii.
"Picta după cum îi vedea aievea pe sfinţii din cer"
Pictorul este părintele Arsenie Boca, iar oamenii au descoperit că multe scene sunt cu adevărat profetice. Căci apar acolo căderea turnurilor
   

DESCOPERIRE: Mormânt de 5 000 de ani, scos la iveală în apropiere de Ploieşti

Rădăcini

scheletPloiestiÎn această săptămână, la doi paşi de Ploieşti, a fost scos la iveală un mormânt ce datează din Epoca Bronzului, a cărui vârstă a fost estimată de arheologi depăşind cinci milenii. Descoperirea este rezultatul unor săpături pentru o descărcare de sarcină arheologică a terenului din zonă, unde se va construi un show-room auto.

După aproximativ două săptămâni de săpături, echipa de specialişti condusă de Alin Frânculeasa, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, a scos la lumină mormântul şi rămăşitele pământeşti ale unui tânăr din Epoca Bronzului, izvoare vechi de aproape 5 000 de ani. Mormântul a fost descoperit în urma unor lucrări arheologice preventive, după cum afirmă cercetătorii. Legislaţia prevede necesitatea unei descărcări de sarcină arheologică în zona cu astfel de potenţial dacă pe acest perimetru urmează să fie ridicată o construcţie care va afecta descoperirea.

„Este vorba de un tumul - un mormânt singular, al unui tânăr. Deşi nu au fost descoperite în mormânt obiecte ritualice sau bijuterii, există indicii că acesta avea o anumită poziţie socială, mai ales dacă ne luăm după movila care indica prezenţa mormântului. În epocă, nu oricine avea onoarea de a i se construi un astfel de tumul, cu toate că ritualul de înmormântare era unul auster”, ne-a declarat cercetătorul Alin Frânculeasa. Şeful echipei de arheologi a mai precizat că, în mod cert, „nu se pune problema ca această mărturie milenară să indice existenţa, în zonă, a unei necropole. Mai sunt, de jur-împrejur, încă vreo cinci tumuli, la distanţe cam de 100 de metri unul de celălalt şi, mai la depărtare, şi alţii. Avem de a face cu morminte individuale, ale unei populaţii cu caracter nomad”, a mai subliniat cercetătorul.

   

Page 27 of 32