Cu traista-n băţ

În sud-vestul ţării, în mijlocul poate ultimei păduri virgine din Europa, se află un loc de-a dreptul miraculos: un ochi de apă albastră, cum doar în poveşti mai poţi găsi, ce răsare dintre trunchiurile drepte şi înalte ale fagilor, asemeni unei licăriri magice de nestemat azuriu. Localnicii spun că în acest loc fermecat se întâlnesc, de Sânziene, ielele şi dansează. 

În Munţii Aninei şi Locvei, în cea mai compactă suprafaţă calcaroasă din România, care ocupă 807 km pătraţi, la o altitudine de 310 m, în unghiul format de confluenţa Beuşniţei cu Beiu Sec se află un lac în miniatură, care iarna nu îngheaţă niciodată. Frumuseţea neasemuită a ochiului de apă vine din faptul că este de un albastru neverosimil.

Apropierea de apele Beuşniţei lasă impresia că lacul este alimentat de acestea. În realitate, lacul este alimentat de un izbuc situat pe fundul dolinei în care este instalat lacul, iar pârâul care se formează

Rădăcini

Mult timp s-a crezut că cea mai veche aşezare de pe teritoriul României este Histria, cetate întemeiată de grecii din Milet în 657 înainte de Hristos, „în timpul celei de a 33-a Olimpiade”. Multe decenii la rând, nimeni nu s-a gândit vreo clipă că supremaţia Histriei ar putea fi „înfrântă” de vreun alt sit. Şi totuşi… Ceva mai sus, în nord, nu foarte departe de Jurilovca, arheologii au făcut la un moment dat o descoperire uimitoare.

În situl arheologic de la Capul Doloşman, cunoscut de mult timp datorită aşezării romane Argamum, a fost găsit un complex funerar din secolul VII înainte de Hristos. S-a stabilit că o persoană de vază a fost înmormântată aici, cu cel puţin douăzeci – treizeci de ani înainte de fondarea Histriei. A fost vorba practic de o

O poezie pe zi

1

Între pietre şi cer

curmale dulci

cochilii pentru soare.

2

Munţi sparţi

Soare fanatic

umbre de imam

3

Fără cuvânt

nici o pasăre

doar pietre uriaşe

povârnite

în oala deşertului.

Meteoriţi rătăciţi

ţin în gură

începuturile.

autor, Camelia Radu

Literatură

La prima ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Milano -  26/29 octombrie - , cu ocazia decernării premiului european de poezie NUX, se va distribui un pliant conţinând câteva sonete de ale poetului contemporan român Adrian Munteanu, traduse în limba italiană. Aceasta, deoarece laureatul de anul acesta al concursului de poezie este poetul braşovean, membru al USR, creatorul celui mai mare număr de sonete româneşti. Coperta pliantului, de o frumuseţe grafică rafinată, sugerând puternicele sentimente evocate de poet, conţine şi portretul acestuia.