Bagă-ţi minţile-n cap!
Written by admins Wednesday, 12 September 2012 09:18
Autorităţile ieşene iau în calcul marcarea, în apropierea Bisericii „Trei Ierarhi”, a primului turn de piatră care a adăpostit, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, cel mai vechi orologiu, considerat, astăzi, de istorici, primul ceas public din Principatele Române.
„Am primit o solicitare de la istoricul Sorin Iftimie, în urma căreia analizăm posibilitatea marcării, în această locaţie, a faptului că în zonă a existat primul turn cu ceas”, a declarat public viceprimarul Mihai Chirica.
Istoricul Sorin Iftimie, la rândul său, susţine că turnul din piatră, ridicat la 1638, reprezenta principala cale de acces către Mănăstirea „Trei Ierarhi”, o incintă fortificată la acea vreme. „Încă de la zidirea sa, turnul adăpostea un orologiu, cel mai vechi mecanism de acest fel cunoscut în Ţările Române. Forma lui a suferit mai multe transformări, iar, când s-a luat decizia demolării, nu mai avea aceeaşi formă ca în timpul lui Vasile Lupu”, precizează cercetătorul istoric. Acesta spune că, în 1886, s-a decis demolarea turnului, orologiul fiind trimis în Franţa pentru restaurare. De atunci, nimeni nu mai ştie nimic, nimeni nu l-a mai văzut! Ce a mai rămas?
Written by Iuliana Radu Tuesday, 23 October 2012 03:44
Ce sus te duci, iarăşi cu teamă,
mă închizi în anotimpuri,
cu plăcere când te -arunci
iar jos mă uiți şi îmi explici
că sus e prea departe,
mâine poate, poate să te-ncui.
Hai, vino şi te varsă în cupele din casă,
să soarbă anotimpul iar din noi,
să stăm în fructe coapte,
de ore aruncate
şi timpul să ne uite pe-amândoi.
(Ioan Mateiciuc, open de dor, Ed. Alexandria, Suceav, 2012)
Written by admins Tuesday, 21 August 2012 17:33
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra a găzduit astăzi, 21 august, vernisajul expoziţiei „Pe urmele barocului ţărănesc din Transilvania”, la Casa Artelor din Piaţa Mică, Sibiu.
Barocul transilvănean s-a dezvoltat începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a integrării Principatului Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, manifestându-se până în secolul al XX-lea. A fost caracterizat printr-o formă mai simplă, mai puţin exuberantă, atât în arhitectură cât şi în sculptură, filozofie, literatură, muzică şi teatru.
Expoziţia „Pe urmele barocului ţărănesc în Transilvania”, cuprinsă în programul Sibiu Baroc Update 2012, abordează stilul baroc dintr-o perspectivă mai puţin valorificată, cea etnografică, încercând să identifice elementele specifice ale barocului devenite caracteristice comunităţii săseşti din sudul Transilvaniei.
Written by Iuliana Radu Saturday, 08 September 2012 20:29
În spaţiul tradiţional oferit de gospodăriile din curtea Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud a avut loc lansarea volumului „Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud“ de Aurel Bodiu şi Maria Golban, apărută la Editura Eikon în condiţii de excepţie. Timp de un an cei doi specialişti în domeniul etnologiei au descins în toate zonele etnografice ale judeţului intrând în dialog cu oamenii satului care mai păstrează costumul în lada de zestre, cu meşterii care mai au ca îndeletnicire confecţionarea straielor populare.
După cum afirmă directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, Florin Vasile Şomlea, instituţia pe care o manageriază a demarat o susţinută activitate de cercetare în domeniul etonografiei după rigorile ştiinţei sociologice în vederea inventarierii situaţiei din judeţul nostru. Evenimetul a debutat cu taraful tradiţional condus de Anghel Urs, alături de artistele Domnica Dologa, cu un cântec de nuntă, şi Cornelia Ardelean, cu un cântec de secerat. Cartea a fost prezentată de prof.univ.dr. Traian Vedinaş - specialist în sociologie rurală, lect.univ. Oliv Mircea - director Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud, Vasile Dâncu - poet ţăran, Florin Vasile Şomlea, directorul instituţiei organizatoare, moderator fiind George Vasile Dâncu, directorul Editurii Eikon.
Cu toţii au apreciat rodul studiului celor doi autori, faptul că nu trebuie să ne piară respectul pentru veşmintele ţărăneşti, ultima urmă a neoloticului european, portul fiind esenţa unei comunităţi. Volumul este însoţit de un cd cu sute de fotografii care ilustrează frumuseţea portului bistriţean.
Au fost prezenţi oameni din tot judeţul în costume tradiţionale, amintind aici doar câţiva dintre cei care iubesc tradiţiile: scriitorii Ioan Pintea , Dorel Cosma, Icu Crăciun, Liviu Păiuş şi Vasile Filip, directorul Alexandru Câţcăuan, tinerele interprete Cristina Livia Scurtu şi Alina Ceuca, directorii de cămin cultural Maria Moldovan Gavri, Viorica Gherasim, Ioana Suciu, coregrafii Ioan Simionca, Florin Flâmând, Voichiţa şi Ionel Stejerean, meşterii populari Lucia Todoran, Genuca Ceuca, Floarea Cosmi, părintele Aurelian Poptean, etc. Un moment frumos, de care, cu siguranţă, ne vom aminti peste timp cu plăcere. Portul nostru stăbun are acum propria carte.
More Articles...
Page 210 of 277
Rubrici permanente
