Friday, May 24, 2024
   
Text Size

Semicentenarul Muzeului ASTRA Sibiu, sub semnul satului, cel mai puternic factor de civilizaţie

Rădăcini

MUzeu ASTRA Biserica DreteaAnul acesta, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA Sibiu împlineşte 50 de ani. Un moment aniversar ce invită la amintiri, iniţiative şi proiecte şi, mai cu seamă, provoacă gândul şi sufletul să redescopere istoria în sine a satului românesc.

În contextul acestei aniversări, actualul director al instituţiei, omul de cultură Valeriu Olaru, ne-a oferit câteva repere în ceea ce priveşte instituţia pe care o conduce.

Începuturile. De ce la Sibiu?

Muzeul satului„Ca să vorbim de începutul poveştii, trebuie să ştiţi că între 1856-1861, se înfiinţează la Sibiu ASTRA - Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Română. Noua asociaţiune materializa demersurile de ridicare a nivelului cultural a românilor din Ardeal, propunându-şi revigorarea spiritului naţional. Astfel, în 1905, după organizarea mai multor expoziţii cu produse şi exponate autentice, se înfiinţează Muzeul Asociaţiunii, în Parcul ASTRA. Tot atunci, iniţiatorii aduc două exponate inedite: o stână din Mărginime şi o instalaţie de selectare a aurului din Apuseni. Erau primele construcţii strămutate cu un scop nobil, pentru ca românii să poate cunoaşte viaţa ciobanilor şi aurarilor.
Între timp, în 1925 s-a înfiinţat un muzeu al satului lângă Cluj şi, în 1936, cel al lui Dimitrie Gusti, la Bucureşti.
Ulterior, în 1940, când este cedat Ardealul, cei de la Cluj se retrag la Sibiu, solicitând primarului să înfiinţeze aici un muzeu al satului în aer liber, în Dumbravă, dar ideea rămâne dor o propunere.
Muzeul satului Sibiu 1În 1950, Muzeul Asociaţiunii ASTRA din Sibiu se desfiinţează, colecţiile fiind mutate la Muzeul Brukenthal. În 1956, Cornel Irimie, Directorul de atunci al Brukenthalului, organizează la paterul muzeului o expoziţie de artă populară cu exponatele preluate de la Muzeul Asociaţiunii.
Muzeul a fost organizat cu începere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare şi cuprinde, în prezent, peste 96 ha şi un circuit expoziţional de 10 km. La acel moment, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă - Bucureşti aprobă organizarea Muzeului Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului (în conformitate cu avizul „Proiectului tematic de organizare a Muzeului Tehnicii Populare - Dumbrava Sibiului" acordat de către Academia României, în premieră naţională), sub autoritatea ştiinţifică a lui Cornel Irimie, de echipa de muzeografi condusă de Herbert Hoffmann şi arhitectul Paul Niedermaier.
Muzeul adăposteşte monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului românesc", ne-a relatat Valeriu Olaru.

Muzeu Astra casaDecanii de vârstă

Am mai aflat de la gazda noastră că, deşi acum, în muzeu, nu se mai regăsesc stâna şi instalaţia de selectare a aurului care au pus temelie, cândva, există totuşi, câteva piese ce ar putea fi declarate „decani de vârstă".
„Ca să vorbim de cele mai vechi construcţii din muzeu, trebuie să cunoaştem contextul în care s-a dezvoltat satul românesc. Şi vorba lui Blaga „veşnicia s-a născut la sat" nu este întâmplătoare. De-a lungul timpului, regăsim în construcţii, în tehnica populară, elemente care vin din neolitic, din perioada dacică sau daco-romană şi s-au păstrat nealterate. Apoi, trebuie să vorbim de „civilizaţia lemnului".
În perioada predindustrială, românii din Ardeal nu aveau voie, de exemplu, să îşi facă biserici din zidărie, doar din lemn.
Abia de la Maria Tereza încoace, lucrurile s-au mai îmbunat şi, multe comunităţi au ales să treacă la greco-catolici şi aşa au primit permisiunea să îşi facă biserici zidite.
În muzeu există, astăzi, trei biserici, dintre care cea mai veche este cea de la Dretea - Gorj (forma sa aminteşte de arca lui Noe), a cărei pictură interioară este datată 1672. Sigur, sunt şi multe obiecte de interior, de mobilier foarte vechi, de 5-6 secole. Vârsta lor a fost stabilită prin metoda cronodendrologiei (la laboratoare din Germania), care presupune analiza vârstei lemnului. Avem lăzi de zestre şi broderii săseşti din secolele 14-15, instalaţii hidraulice din secolele 14-15- unicat în Europa", ne-a mai dezvăluit Valeriu Olaru.

Prezentul în cifre

„35 240- este numărul actual al exponatelor din muzeu. Ceea ce este de remarcat, este că, anual, oameni simplii, primării, colecţionari fac importante donaţii muzeului sibian. Aşa se face că, numai în 2012, s-au primit 1650 de obiecte din donaţii, între care şi o şcoală veche din Ticera- un sat din Apuseni pe cale dispariţie", am mai aflat de la directorul instituţiei.

MUZeu InteriorCarte de vizită

De-a lungul vremii, Muzeul ASTRA (cu denumirea iniţială de Muzeul Tehnicii Populare) a fost vizitat de numeroase perosnalităţi, începând cu Nicolae Iorga, principele Nicolae (nepotul Regelui Mihai), şi până la ambasadori precum cei ai Poloniei, Marii Britanii, SUA, Indonezia, China, Japonia etc. De asemenea, toamna trecută, cu prilejul summit-ului NATO de la Sibiu, „greii" celor mai puternice armate de pe glob s-au desfătat ore în şir prin mirifica lume a satului ce o oferă, în Dumbravă, muzeul ASTRA.

Repere

2001, 11 februarie: Guvernul României aprobă, prin Hotărâre de Guvern, constituirea Complexului Naţional Muzeal "ASTRA", cea mai vastă structură etnomuzeală din România, având în componenţa sa: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA", Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder" (1993), Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA" (1993), Muzeul Culturii şi Artei Populare Săseşti "Emil Sigerus" (1998), Laboratorul Zonal de Conservare şi Restaurare (1991), Studioul "ASTRA Film" (1991), Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie "Cornel Irimie" (1992), Galeriile de Artă Populară (1991), Cabinetul de Pedagogie Muzeală (2001)(n.r în 2012, la cursurile de pedagogie muzeală au participat 9500 de copii). Muzeul în Aer Liber organizează prima ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, având ca model "Smithsonian Folk Life Festival"- Washington DC şi o participare de 350 ţărani actanţi, invitaţi alternativ, din toate judeţele ţării şi din Republica Moldova; aceştia evoluează în muzeu, timp de o săptămână, pe cele "şapte arte" ale Academiei Artelor Tradiţionale ( religioase, literare, muzicale, ludice, plastice, mecanice şi culinare).
În acelaşi an, se organizează, sub auspiciile UNESCO, Ediţia I a Târgului Internaţional al Meşteşugarilor Europeni, precum şi simpozionul internaţional "Cultură, Tradiţie, Toleranţă". Pentru activitatea deosebită din anul 2001, Ministerul Culturii şi Cultelor decernează muzeului trei premii de excelenţă culturală "Alexandru Tzigara-Samurcaş", pentru programul "Tezaure umane vii", Premiul "Romulus Vuia", pentru realizările expoziţionale ale Muzeului Civilizaţiei Populare "ASTRA" (muzeul în aer liber): noua grupă tematică "Sisteme arhitectonice cu funcţii de depozitare şi conservare a produselor agro-alimentare şi furajere"; "Restaurarea completă a picturii murale interioare a Bisericii din Bezded" şi "Cabinetul de Pedagogie muzeală", precum şi Premiul "Virgil Vătăşianu", pentru "Restaurarea in situ a Complexului mulinologic din Rudăria" (judeţul Caraş Severin).
2001- Consensual recomandărilor UNESCO din anii 1989 (Paris) şi 1999 (Veneţia) şi anticipând momentul semnării, la Paris, de către toate guvernele statelor lumii, a "Convenţiei Internaţionale privind protecţia patrimoniului cultural imaterial", Muzeul ASTRA organizează, la Palatul Parlamentului, în Bucureşti, Expoziţia "Tezaure umane vii".

Add comment


Security code
Refresh