Rădăcini

Sute de locuinţe, zeci de morminte, vase de lut şi râşniţe de piatră din secolul al XIII-lea î.e.n au fost descoperite în cursul acestei săptămâni de o echipă de arheologi pe traseul autostrăzii Lugoj-Deva, scrie tion.ro.

Cele 50 de morminte dezgropate recent în satul Păru (care, iată, iese acum din anonimat!) reprezintă cea mai mare necropolă din epoca bronzului descoperită până acum, sunt de părere arheologii. Descoperirea a fost făcută de o echipă de arheologi condusă de prof. dr. Florin Draşovean.
Cele şase situri arheologice din judeţul Timiş au fost descoperite în vara anului trecut, în cadrul unor cercetări preventive pe tronsonul autostrăzii Lugoj-Deva (pe segmentul Belinţ-Traian Vuia), însă abia acum a fost dat publicităţii raportul legat de aceste descoperiri.
„Printre cele mai importante situri este cel descoperit în localitatea Păru, datat prin metode clasice în secolele XIII-XII i.e.n. Au fost cercetate peste 500 de complexe arheologice, gropi ale unor locuinţe, precum şi peste 50 de morminte de incineraţie, aceasta fiind, până în acest moment, cea mai mare necropolă a acestui grup cultural", a declarat dr. Draşovean.

Profesorul spune că mormintele descoperite la Păru oferă indicii preţioase despre ritualul funerar de la sfârşitul epocii bronzului din nord-estul Banatului. „S-a constatat că defuncţii erau depuşi pe un rug funerar, pe care erau arse şi obiectele din trusoul funerar, din care făceau parte o masă-altar din lut pe care se aduceau ofrandele funerare, râşniţe din piatră, precum şi diferite vase din lut care erau folosite pentru banchetul funebru", a mai spus dr. Draşovean.

În prezent, descoperirile arheologice de pe traseul autostrăzii Lugoj-Deva sunt analizate de specialiştii de la Muzeul Banatului.

Satul Păru se află la 13 km nord de municipiul Lugoj, pe drumul judeţean DJ609B Coşteiu - Făget. Are haltă la calea ferată Lugoj-Ilia. Distanţa pe cale ferată până la municipiul Lugoj este de 11 km.

Istorie
Satul Păru a fost din vechime un sat românesc. Prima sa atestare documentară este destul de recentă, la 1723. Notele lui Marsigli de la sfârşitul secolului 17, nu aminteau nimic de această localitate. Ea apare pentru prima dată pe harta Banatului întocmită de contele Mercy în 1723, cu numele Pöel. Acelaşi nume apare şi pe o veche ştampilă a satului care datează din 1748. Din a doua jumătate a secolului 18, documentele sunt mai dese şi toate numesc localitatea Poerul. În această perioadă a fost construită şi prima biserică a satului, din lemn, care era situată iniţial pe locul numit „la morminţi". Dar spre sfârşitul secolului XVIII, când satul a fost sistematizat, vechea biserică de lemn a fost şi ea mutată pe amplasamentul nou.
Sub administraţia maghiară satul va primi numele Begakörtes. În 1889, vechea biserică de lemn a fost renovată, dar la 1927 ea a fost demolată, pentru a face loc bisericii noi, din cărămidă. Cu toate că în zonă s-au efectuat colonizări cu populaţii alogene, caracterul său românesc a rămas neschimbat până astăzi.

Populaţia
La recensământul din 2002, satul Păru a înregistrat un număr de 261 locuitori, în uşoară scădere faţă de recensământul din 1992. Dintre aceştia, 258 locuitori sunt români şi trei maghiari.

Sursa: www.historia.ro