Rădăcini

Cercetătorii spun că unitatea de măsură a timpului la daci era o perioadă de 13 ani. După unii autori urarea cunoscută „Să trăieşti 100 de ani!” era de fapt „Să trăieşti 104 ani!” formă care, după unii autori, se mai regăseşte chiar şi azi în unele zone din Maramureş. 104 se împarte perfect la 8, iar floarea sau forma geometrică tradiţională la daci avea 8 petale sau 8 laturi. La Muzeul de Istorie Naţională a României se găsesc, la Sala Tezaurului, două fibule de aur, fiecare dintre ele având încrustate câte o svastică levogiră, formată din patru capete de cai stilizate, ce par astfel petalele rotite ale unei flori.

Dacă ne gândim că un căluşar execută 13 mişcări de dans la Nord, 13 spre Sud, încă 13 spre Est şi 13 spre Vest, ne dăm seama că fiecare fibulă are înscrisă în ea câte 4 căluţi, unităţi de câte 13 ani, ce însumează astfel valoarea de 52. Adunând cele două valori vom obţine o sumă de 104, adică exact cifra din urarea străbună. Cele două fibule reprezentau astfel o protecţie de viaţă lungă, fiind astfel obiecte magice care apărau persoana de orice eveniment neplăcut, aducător de suferinţe sau moarte. De altfel, nu ştim exact cum anume era prinsă mantia unui rege dac, dar în poveştile vechi populare, Făt-Frumos are uneori pe umeri 2 luceferi de aur şi o stea în frunte. Pe piept şi pe spate soarele şi luna.

Interesant este faptul că un alt obiect de cult reprezintă 4 cai care poartă o sferă în care se aprindeau răşini parfumate. Datorită semnificaţiilor de mai sus, considerăm că în mod firesc erau folosite 2 astfel de vase, pentru a putea atinge cifra 104, vârsta înţelepciunii. Sau, dacă nu apar 2 vase, este posibil ca această vârstă de 52 de ani să reprezinte o vârstă importantă, posibil a trecerii spre o altă etapă a vieţii terestre.

autor, Camelia Radu