Thursday, April 25, 2024
   
Text Size

Ianuarie, luna în care aflăm cum va fi anul

Rădăcini

ianuarieIanuarie sau Ienaiu este prima lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului şi sfârşeşte în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelaţia Săgetătorului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Capricornului.

Numele lunii ianuarie (latină: Ianuaris) vine de la zeul Ianus (zeul uşii, Ianua) din mitologia romană, zeu cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine.

Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile). Grecii numeau luna ianuarie Camelion. În România, luna ianuarie, popular, se numeşte Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obţină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, linişte şi pace.
Sânpetru de Iarnă, (a patra mare sărbătoare a începutului de an) celebrează divinitatea lupilor care le împarte hrană în ziua lui de celebrare – 16 ianuarie, este sinonim cu Sânpetrul Lupilor. În calendarul popular este miezul iernii pastorale care începe la Sânmedru şi se încheie la Sângiorz. De acum se înmoaie vremea şi se fac pregătiri pentru muncile de primăvară.
Această sărbătoare se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători. În această zi nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că „se prăsesc lupii", şi mai cu seamă, nu se pronunţă în ruptul capului numele lupului.
De asemenea, nu se mănâncă carne, în schimb se mănâncă plăcintă şi se bea vin; se dă şi de pomană.

Treisfetitele reprezintă denumirea populară pentru Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, celebraţi în calendarul ortodox în ziua de 30 ianuarie. Această sărbătoare se ţine pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi. Se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi.
Acum se schimbă vreme, iar dacă este cald, va fi primăvara friguroasă, iar dacă este ger, va fi vara cald.

Add comment


Security code
Refresh