Rădăcini

Câmpina, un oraş cu mărturii istorice milenare, purtând paşii unor mari oameni de cultură, repere de netăgăduit în civilizaţia românească precum Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu sau Iulia Haşdeu, a împlinit, în luna ianuarie, 510 ani. O vârstă venerabilă, dar şoptită, de care puţini ştiu ori şi-au amintit.

La 8 ianuarie 2013, s-au împlinit 510 ani de existenţă atestată documentar a Câmpinei, urbea tutelată de trinitatea spirituală Grigorescu-Istrati-Haşdeu. . Promontoriul pe care, de peste jumătate de secol, dăinuie satul şi vama, oraşul şi, mai târziu, municipiul Câmpina, şi-a revendicat statutul de aşezare urbană cu implicaţii civilizatoare în Europa şi pe mapamond.

Oraşul sub care doarme o necropolă de acum 3.500 de ani

Aşa cum declară Alin Frânculeasa, coordonatorul echipei de arheologi care a dezvăluit vestigiile de la Câmpina, ceea ce s-a descoperit aici confirmă existenţa celei mai mari necropole din epoca bronzului (3.500 ani vechime) identificată în Prahova.
În ultimii ani, aici au fost scoase la iveală 26 de morminte, dintre care 12 numai în 2010 (în curtea bisericii Sf Nicolae), cercetătorii având suficiente indicii pentru a continua cercetările. „Este foarte probabil ca în imediata vecinătate să descoperim şi alte morminte. O astfel de necropolă poate avea până la 50 de morminte ceea ce ne dă un impuls", susţinea, acum câţiva ani, arheologul Alin Frânculeasa.
Din aceeaşi sursă am aflat şi că „În 2010, am descoperit 10 morminte în care morţii au fost înhumaţi şi două cu cadavrele incinerate. Interesant a fost mormântul unui bărbat de cca 50 de ani, în care am găsit şi două vase funerare, dar şi podoabe: un şirag de mărgele din caolin şi pastă sticloasă, dar şi cercei din cupru. Mormintele au fost marcate, la vremea aceea, cu movile din pietre, care acopereau întreaga suprafaţă a gropii. După toate indiciile, avem de a face cu o comunitate destul de mare, cu rituri bine definite. Este un loc care merită atenţie maximă şi care poate fi considerat începutul civilizaţiei pe plaiul Câmpinei".

Alte evenimente majore din istoria oraşului Câmpina

1503 ianuarie 8 - prima atestare documentară a localităţii.
1663 septembrie 23 – toponimul apare pentru prima dată într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casă denumirea de "târg" a Câmpinei.
1674 martie 12 - vama de la Câmpina este atestată prin hrisovul emis de cancelaria domnească în anii de domnie al lui Duca Vodă (1673-1678). „iar drumul Câmpinei este numai poteci şi scală (vamă) de neguţători". Sub denumirea de „vamă a Prahovei", vama de aici ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestată încă din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fără a i se preciza locul.
1697 mai 4 - printr-un act de vânzare al unui teren, este atestată pentru prima dată prezenţa păcurii pe moşia moşneanului câmpinean Lambă.
1783 - Câmpina devine târg liber şi capătă o serie de drepturi.
1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al şaselea oraş din ţară iluminat cu acest nou sistem.
1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraş.
1879 iunie 1 - intră în serviciu calea ferată Ploieşti-Predeal cu gară la Câmpina.
1880 - Dumitru V. Hernia cumpără de la prinţul D.B. Ştirbey cu suma de 120 000 lei-aur platoul sudic al oraşului în suprafaţă de 305 ha, bogat în petrol.
1883 - se construieşte calea ferată Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca şi a sării de la Ocna Telega.
1886 - ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885), construieşte o rafinărie pe platoul Bucea, ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras.
1887 - acelaşi ing. Ion Gheorghiu sapă pe malul râului Doftana o sondă montată pe gura unui puţ de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondă săpată la Câmpina.
1895 septembrie 17 - se întemeiază marea societate de petrol „Steaua Română"
1897 octombrie - intră în funcţie rafinăria „Steaua Română", care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului în România. La timpul său, a fost considerată cea mai mare din Europa şi cea mai modernă ( 1200 tone/zi).
1897 - societatea olandeză „Amsterdam" amenajează pe râul Prahova în zona oraşului o hidrocentrală cu o putere de 220 kW.
1893-1896 - filologul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu va construi pe platoul Câmpiniţa castelul dedicat fiicei decedate, Iulia Haşdeu.
1902 - se inaugurează „Casa cu grifoni", proprietatea petrolistului Gh. Ştefănescu, prima casă iluminată electric din oraş, cu instalaţie proprie.
1904 decembrie 1 - se înfiinţează prima şcoală de maiştri sondori şi rafinori din ţară şi din lume la timpul ei.
1907 - la o sondă din schela Câmpina se experimentează pentru prima oară în ţară metoda americană de extragerea ţiţeiului prin gaz-lift.
1907 - moare la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în august se stinge din viaţă filologul şi scriitorul B.P. Haşdeu.
1909 - prin fuziunea societăţilor „Regatul Român" şi „Astra" (cu capital anglo-olandez) se întemeiază societatea „Astra Română", cu sediul direcţiei tehnice la Câmpina şi cu ateliere la Poiana (filială a concernului anglo-olandez Shell).
1913 septembrie 13 - a decedat, căzând cu avionul de construcţie proprie, la Băneşti aviatorul Aurel Vlaicu.
1917 octombrie - împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, însoţit de mareşalul Von Makensen vizitează schela şi rafinăria Steaua Română.