O poezie pe zi

1.Când am privit lumina orbitoare

cetatea devenise un munte

de sare

Femeia mea idolatră

demult trecuse într-o stană de

piatră

Cerul cutremurânduse-n carte

îşi  scuipa luceferii

prin cuvintele sparte

Ce frig era,câtă beznă !-

pustiul mi se înfăşurase

pe gleznă

Trupul -  grădină rotundă

 plânsă dintr-o străfulgerare

 şi o secundă

 autor, Ioan Vintilă Fintiş