Written by Iuliana Radu Sunday, 27 January 2013 18:51
prietenul meu, poetul, a murit noaptea trecută,
de două ori
un trup a căzut peste lună, altul peste pajiştea de hârtie
iar ultimul
nu mă mai recunoaşte deşi mâinile prin care se plimbă dumnezeu când coboară muntele
sunt la fel de uşoare
prietenul meu, poetul, tace în psalmi, aşa cum
atunci cand mergea vara la bunici
trecea printre omenii din sat
cu sireturile desfacute la adidaşi
făcându-i să îl prinvească
lung
eclipsa de luna va ţine până se va topi hartia
sub talpile lui goale
autor, Camelia Iuliana Radu
< Prev | Next > |
---|