Friday, June 06, 2025
   
Text Size

Necunoscuta chemare a iubirii

O poezie pe zi

Melancolie


Ce melancolic este asfinţitul,
Pierdut, cu norii pe cap;
El ştie că-n blânda strălucire
A razei palide de lumină
Ascunde zbuciumul întunericului,
Fără aripi, fără vis,
Doar un lung şir de întrebări
Fără răspuns...

Deliruri

Sensul veţii
Infiltrat pe marginea cuvântului,
un delir concubin,
cuibărit în süßet şi gând,
tot mai aproape de delirul mistic,
se împiedică de neplăcerile
epistemologice,
golindu­se de prejudecăţi
şi scotocind printre reziduri
de cuvinte, a găsit fericirea
unei raze matinale...

Amintiri

Covor de amintiri...
ce drag îmi e,
ce nostalgii,
doar eu
mă însoţesc prin ele;
împotmolit
e pasul
sau e greoi
de doruri,
nu­mi vine
vreun descântec;
Şi firul de mătănii
s­a rupt...


autor, Elisabeta Gîlcescu, “Necunoscuta chemare a iubirii”,

Editura Măiastra, 2012, Târgu­ Jiu)

 

Comments  

 
0 #1 NeclintiriEli Gîlcescu 2012-11-12 21:04
Să deguști femeia,
s-o savurezi domol,
din porția drămuită,
să-i simți răcoarea
și umbra dintre sâni,
iar cuvintele, pe coarde,
se pierd, acoperite
de verdeața căldurii
într-o cursă întârziată...
Quote
 

Add comment


Security code
Refresh