Saturday, April 27, 2024
   
Text Size

Trovanţii sau pietrele vii

Cu traista-n băţ

MareÎn satul Costeşti, comuna Oteşani, judeţul Vâlcea, stranii formaţiuni, constituite predominant din siliciu pietrificat, sunt răspândite prin văi şi dealuri, asemeni unei turme bizare de vietăţi rotunde. Nimic deosebit, dacă nu s-ar fi observat în timp că formaţiunile „cresc” şi se „înmulţesc”. Ţăranii din zonă le-au numit „pietrele care cresc”. 

Asemănătoare unor tuberculi, pietrele răspândite pe dealurile şi văile din satul Costeşti sunt cele mai neobişnuite formaţiuni de piatră existente în lume. Au aproape aceeaşi formă repetată (de la dimensiunea câtorva milimetri până la formaţiuni care ating 6-10 metri) şi se afirmă despre ele că sunt o formă de trecere de la structura minerală la cea vegetală. De ce? Pentru că, după ce

dă o ploicică, aceste pietre cresc!

Deşi geologii afirmă că vârsta lor se pierde undeva în Miocenul Superior (Meoţian Inferior), totuşi, oamenii locului au observat că pe „spinarea” bătrânilor trovanţi au început să „crească” pui rotunzi şi fragili, identici cu părinţii lor preistorici. Trovanţii au două forme de bază: sferică şi elipsoidală. Ele se pot complica atunci când se unesc într-un singur punct, obţinându-se aspectul cifrei opt. Cele mai frumoase pietre găsite în zonă sunt formate din mai multe elemente sferice. Dacă sunt tăiate, secţiunile seamănă cu cele ale unui trunchi de copac, prezentând semnele creşterii vegetale, adică inele de diferite dimensiuni şi culori. Ţăranii obişnuiesc să-şi ornamenteze grădinile cu ele, deşi mărturisesc că nu se simt prea bine în preajma pietrelor. Cele mai mari pietre de acest fel au fost adunate la „Muzeul Trovanţilor” – denumirea ştiinţifică a rocilor.

Termenul de trovant este specific literaturii geologice româneşti şi a fost introdus prima oară de naturalistul Gh.M. Murgoci, în lucrarea Terţiarul din Oltenia. Ştiinţific vorbind, trovanţii sunt nişte concreţiuni grezoase, iar secreţia neuniformă a cimentului duce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Alte documente spun că în urmă cu peste şase milioane de ani, zona pe care este amplasat în prezent muzeul arăta cu totul diferit faţă de cum arată azi, fiind ocupată de o deltă, iar actuala carieră s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent.

Procesul de formare al trovanţilor este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie, cele doua condiţii esenţiale de formare a trovanţilor fiind existenţa unor sedimente nisipoase, ori prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri. Muzeul Trovanţilor este situat pe DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Târgu-Jiu), în satul Costeşti, comuna Oteşani, la aproximativ opt kilometri de oraşul Horezu.

Geologii nu s-au pus încă de acord asupra originii acestor ciudate formaţiuni de piatră. Unii susţin că ar fi rezultatul unor cimentări care s-au produs cu milioane de ani în urmă. Procesul de formare nu este totuşi foarte bine explicat, deşi, pe dealurile de la Costeşti, „pietrele care cresc” au fost găsite mai ales în perimetre nisipoase. Cele foarte mici sunt sfărâmicioase şi prezintă chiar nişte excrescenţe ce sugerează rădăcinile. Cele mari au un miez dintr-o rocă extrem de dură, în timp ce zona periferică păstrează caracterul nisipos. Şi totuşi, în urma unei ploi, nisipul ud începe să se comporte de parcă ar conţine seminţe ce pot să zămislească pietre! Cam în 30-40 de minute, mici elemente în formare, asemănătoare cu pietrele mari din preajmă, încep să apară, fenomen care trezeşte nelinişti printre vizitatori şi chiar printre localnici. Este puţin probabil să nu te simţi ameninţat de ideea că piatra, cea mai statornică formă a lumii materiale, creşte, se schimbă sub ochii tăi, devenind o formă vie, ce se dezvoltă asemeni unui copac. Acest fapt face ca teoria despre formarea cu mii de ani în urmă a trovanţilor să nu pară decât o supoziţie.

În luna iunie a acestui an, asociaţia vâlceană Kogayon a semnat o convenţie de custodie pentru rezervaţia întinsă pe 1,1 hectare. Muzeul a fost înfiinţat pe baza avizului Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturale. Un fapt care ne-a bucurat a fost acela că asociaţia, formată dintr-un grup de tineri care studiază geologia, se ocupă de protejarea şi promovarea obiectivului turistic.

Reportaj realizat de Camelia Radu

Add comment


Security code
Refresh