Literatură

Astăzi, la şedinţa de vineri a Cenaclului Atitudini din Ploieşti, a fost prezentată cartea de debut a Mariei Dobrescu, sensibilă poetă din Câmpina. Volumul a fost tipărit de Editura „Grinta”, în Colecţia „Poezia 9”, îngrijită de poetul Adrian Suciu, iar lansarea oficială a avut loc in Tabăra de creaţie de la Sibiu, ARTGOTICA, vara aceasta.

Coperta, realizată de Lia Maria Vasiliu, aruncă nada primului contact, vizual, spre sugestia titlului (Mireasa de sare), o postură reversibilă a fiinţei noastre interioare. Infinitul trăirilor personale, în care legarea de real este doar un văl pribeag de mireasă, pe deasupra insurmontabilei adancimi sufleteşti, este o definiţie artistică aprope exactă a versurilor cuprinse în acest volum de debut.

Voalul miresei - rolul, candoare şi contur conştient - se pierde în conţinutul emoţional amplu, răsărind cine ştie unde, ca şi sarea, sub forme noi, cristalizând sentimente noi. Mereu în preajma pericolului de a se destrăma, furat de adanc, versul - şi ca atare mesajul descifrabil al sensibilitaţii – este promisiunea unei statornicii făcută de poetă realităţii cotidiene, deşi are conştiinţa fragiliţăţii asumării, în condiţiile în care adîncurile sensibile se reformulează mereu şi alte ipostaze, urme de o clipă pe plaja obiectivităţii, le iau locul. Temele alese de Maria Dobrescu sunt ipostaze ale meditaţiei despre sine, despre efemera secundă a concretizării abisului inconştient în forme de gând şi trăire, toate destinate transformarii continue.

Am remarcat tacerile dintre versurile poetei, sugerate prin spaţii bine ancorate în text, acele tăceri care crează interacţiune cu cititorul, sugerându-i astfel să fie atent mai ales la poezia din el, deschisă prin lectură. Tăcerile Mariei Dobrescu sunt părţi consistente din poem, de care, dacă cititorul nu va ţine seama, sensul acestor versuri poate rămîne închis. 

Ele fac parte, de multe ori, din metafora textului, fiind una dintre tehnicile de transmitere a mesajului.

Universul semantic al „Miresei de sare” este sugerat de un vocabular inefabil, uneori zgîrcit, definind astfel un vers modern, original, încrezător şi sigur.

Este un aspect contradictoriu, faptul ca deşi autoarea operează minimalist prin cuvinte, în texte abia schiţate, ca autoare se defineşte cu atât mai mult sigură pe mijloacele sale literare, fiind încrezătoare în efectul lor. Poezia capătă astfel concizie, o anume greutate analitică, defineşte o autoare atentă şi tocmai de aceea credibilă.

În cele 64 de pagini ale acestui volum de debut vom regăsi o lume de simboluri si credinţe romîneşti, devenite repere literare, repere de dezlegare a metaforicului, al ambiguităţii, iar spre final, poeta pare a găsi chiar şi soluţii acestei agonii în starea de efemer, ca şi cum sarea, cristalizată după multe experienşe prin lume – mirese nealese, ia forma omului, o forma neidealizată, dar, consideră poeta, demnă de alegere.

autor, Camelia Radu

Cu traista-n băţ

Mai sunt numai două zile în care cea de-a treia expoziţie a seriei „Comori” se va mai afla la dispoziţia publicului, în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Piesele reprezentative ale Tezaurului de la Pietroasa, cunoscute sub denumirea „Coşca cu puii de aur” au putut fi admirate la Ploieşti cu o săptămână mai mult.

Expoziţia „Mari tezaure româneşti - Tezaurul de la Pietroasa” a avut mii de vizitatori şi a constituit cea de-a treia ediţie a seriei de expoziţii „Comori”, privind descoperirile unice de pe teritoriul ţării noastre. „Este a treia ediţie a «Comorilor». Prima a fost „Comori dacice” şi am putut arăta publicului prahovean brăţările de aur recuperate. Le-am ambientat cu piese de aur şi argint din alte tezaure ale epocii dacice, ante Hristos. Este vorba despre Tezaurul de la Coada Malului, descoperit la începutul secolului al XIX-lea şi datat în secolul IV ante Hristos, exact în localitatea Coada Malului din Prahova”, ne-a precizat arheologul Marinela Peneş, director adjunct al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. „La cea de-a doua ediţie, am avut vedetă coiful de la Poiana Coţofeneşti, de asemenea ambientat cu tezaure dacice, cum este cel de la Stânceşti, cel de la Cucuteni Băiceni, diadema de aur descoperită în judeţul Vaslui şi altele. De data aceasta, a trebuit să avansăm cronologic. Ne propusesem să aducem Tezaurul de la Pietroasa, dar nu am putut să îl luăm pe tot pentru că ieşea din Muzeul Naţional de Istorie pentru prima dată, dar şi pentru că erau şi conotaţiile financiare. Şi atunci am luat eşantioanele reprezentative, pe care le-am ambientat cu piesa de la Gherăseni, pentru că toate sunt spectaculoase şi unicat. De la fibule, am adus-o pe cea mare, dar şi fibulele mijlocii şi cele mici sunt identice, am adus patera cu zeităţile vizigote sau de factură romană, dar mai există o tavă mare, decorată, perlată, dar mai simplă, cea care a fost împărţită în patru la descoperire de către ţăranii care au descoperit-o, ca să poată să împartă tezaurul între ei. Ar mai fi de văzut coşuleţul cu 12 laturi, noi l-am adus, anul acesta, pe cel cu opt laturi. Poate că cea de-a patra ediţie a «Comorilor» poate conţine restul pieselor din Tezaurul de la Pietroasa, dar şi alte tezaure din ţară, pentru că mai există piese de argint sau chiar de aur care pot fi aduse”, ne-a mai explicat directorul adjunct al muzeului.

O poezie pe zi

Mi te tăvăleai în tâmple!
Nu, nu mult ne iubeam, ci absurd!
Si-mi părea în fiecare clipă
Că lângă buze
Am un surd
să se-amuze
când îţi spuneam
„te iubesc!”
„te doresc!”
Nu ştiu ce zici, dar buzele tale
se mişcă de parcă ai zice «val de mare»
mare?
Da! E şi o mare!
Mâncam la mare ciorbe!
Bune!
Doar erau făcute cu apă de mare
Sărută!
Nu mai pune sare!
Puneau săruturi de fete frumose
Abia ieşite din valuri.
Într-o autoservire
Din ce în ce mai abstractă: trăiam!
Asta ce fel mai e? A trăi...?
Unicul!
De restul comanzi curcubeu?
Şi cerul rătăcit în verde
Pare că s-a certat cu ploaia!
Toate ca toate,
Dar cine trage cortina amurgului
Ar fi prea trist să cadă singură ea
Ar cădea

Prea grea…
Ca o piatră
... totuşi, am şi eu tâmple!

autor, Gelu Nicolae Ionescu

Nu Rata!

1739 - Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria şi Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Ţării Româneşti.

1879 - Misiune specială a lui D. A. Sturdza la Berlin, prilej cu care a fost parafată Convenţia romano-germană de răscumpărare a căii ferate Roman-Bucureşti-Vârciorova. Pentru a intra in vigoare, Convenţia trebuia să fie ratificată de către adunările legiuitoare din România (7/19.09-24.09/6.10).

1910 - Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium.

1931 - Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de preşedinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor. A fost un caz unic în istoria Ligii Naţiunilor, când un fost preşedinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.

1940 - Tratatul de frontieră dintre România şi Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică judeţele Durostor şi Caliacra) intră în componenţa Bulgariei.