Rădăcini

Sfântul Pantelimon, pomenit în data de 27 iulie, este cunoscut ca „doctor fără de arginţi”, fiind considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor. El este un model de doctor şi creştin.

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgân, senator la curtea împăratului, şi o mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon”, care însemna „cel în toate puternic, ca un leu”. După moartea mamei, el a terminat cu succes Şcoala de Medicină la Nicomidia. Ulterior, tânărul Pantelimon a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său.

Schimbarea cea mai mare din viaţa lui Pantelimon a avut loc în momentul întâlnirii acestuia cu un bătrân creştin care l-a iniţiat în tainele creştinismului. După ce reuşeşte să vindece un copil muşcat de un şarpe, tânarul medic a fost botezat şi a primit numele de Pantelimon, ceea ce înseamnă „cel cu totul milostiv”. Urmează vindecări şi tratamente miraculoase, ani în care el şi-a împărţit toată averea săracilor, iar celor vindecaţi nu le cerea nimic. De aici i s-a şi tras numele de „doctor fără de arginţi”. Pentru credinţa lui a fost supus unor chiuri groaznice şi decapitrat din dorinţa împăratului Maximian, în anul 303.

Credinţe şi obiceiuri străvechi

Se spune că sfântul e tămăduitor de boli. Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sf. Ilie, spre a fi mai îndurător cu norodul în urgiile cereşti, după păcatele lumeşti. De la Pantelimon se călătoreşte vara şi începe să vină toamna. Acum iese cerbul din apă şi apa se răceşte. Este bine să se prăznuiască acest sfânt, căci a fost doctor şi e folositor pentru cei bolnavi, mai ales pentru a-i îndrepta pe cei orbi şi şchiopi, dar şi apărător în călătorii. Este apărător de rele şi durere, dar şi umblă din casă-n casă şi aduce pagubă sau boli celui pe care-l găseşte lucrând. Se spună că, dacă nu se lucrează în această zi, nu va cădea grindina, iar celor care torc la Sf. Pantelimon le moare vaca. În această zi, sfântul se mai serbează pentru coacerea pepenilor şi roadele pomilor, se fierb porumbi şi dovlerei, iar roltele trebuie isprăvite de secerat.