O poezie pe zi

Mă grăbeam pe atunci.

Poate mi-era frig sau poate

teamă să nu te rătăcesc

în mulțime.

încercam să mă țin după tine

sau după corbul care zbura

din copac în copac gol

și amorțit,

mereu înaintea mea,

sadic.

Să nu cumva să-mi trag sufletul.

Mi-era teamă pe-atunci

și inima mi se făcuse

cântec de leagăn,

tremurat pe coardele

unei frunze de nuc.

Mi-era toamnă și

teamă, rece și

rege

și dor.

autor, Cristiana Popescu