Literatură

Alexandru Petria este autorul excelentului volum de povestiri Denia Neagră, apărut de curînd la această editură, şi al minunatelor „nopţi cu Renata”, o mică bijuterie de literatură erotică.

Poeziile pe care a început să le posteze pe blogul său în această primăvară au fost pentru mine o surpriză. Una foarte plăcută, de altfel, şi iată-le acum făcînd laolaltă un volum. Ceea ce mă tulbură în primul rînd în această poezie, în mod esenţial de dragoste, este forţa imaginilor şi modul surprinzător în care acestea se asociază. Nu, nu la întîmplare, pentru că nu despre suprarealism este vorba în poezia lui Alexandru Petria, ci după nişte criterii misterioase şi una dintre cele mai palpitante dimensiuni ale lecturii este să încerci să găseşti raţiunea – sau, poate, i-raţiunea! – care stă în spatele acestor asocieri.

Bun venit în poezie, Alexandru Petria. De fapt, bine ai revenit. Nu cunosc cele două volume de acum douăzeci de ani, dar cum cel de faţă e straşnic, va trebui să le caut şi pe acelea, ca să înţeleg cum stau istoriceşte lucrurile, pe ce se bazează excelenţa acestui volum…”

Liviu Antonesei

Literatură

În 1999, citind romanul de debut al Feliciei Mihali,Ţara brânzei, a cărui apariţie fusese semnalată elogios de Alex Ştefănescu în revista România literară (nr. 32 din 1999), criticul remarcând „talentul de 24 de carate” al autoarei, am fost foarte entuziasmat să descopăr o proză incisivă, lipsită de toate acele trucuri stilistice cu care mai toţi scriitorii noştri încearcă să acopere lipsa de conţinut, o proză care rădea fără milă şi ultima urmă de mistificare a societăţii româneşti. Personajul principal al cărţii, nu ştim dacă un alter ego al autoarei sau nu, acest lucru fiind, din punctul meu de vedere, neimportant, înţelege că imaginea idilică a copilăriei şi a prezentului în care trăieşte este fundamental falsă. Cu o luciditate demnă de claritatea strălucitoare şi ameninţătoare a unei săbii de samurai, Felicia Mihali condamnă ideile preconcepute şi subiective, romanul său aducând o briză proaspătă pe plaja literaturii noastre, chiar dacă, în fond, vorbeşte despre tristeţe şi eşec. E de remarcat faptul că Ţara brânzei a deschis drumul pentru mulţi tineri prozatori de azi.
Felicia Mihali a publicat alte două romane, şi ele apreciate de critică, Mica Istorie şi Eu, Luca şi chinezul, confirmând talentul din cartea de debut, dar autoarea pleacă apoi din ţară, din ţara brânzei, mutându-se în Canada, unde continuă să scrie, dar în engleză şi-n franceză, cărţile sale fiind bine primite atât de public, cât şi de critici.
În acest moment, unul dintre romanele sale, „The Darling of Kandahar”, face parte din topul celor 10 cărţi din Quebec pentru o emisiune celebră de la CBC Radio. Cititorii pot vota una dintre cele 10 cărţi accesând link-ul: http://www.cbc.ca/books/canadareads/canada-reads-top-10-quebec.html .
Cred că Felicia Mihali merită mai mult din partea noastră. Cărţile ei româneşti au fost (aproape) uitate, iar cele apărute în Canada nu au fost traduse în româneşte, dar sper ca situaţia să se schimbe curând. Poate că nici autoarea nu a mai făcut nimic pentru a fi în atenţia cititorilor din România, nu ştiu. Ştiu însă că e păcat să nu ne putem bucura de literatura pe care o scrie.

CIPRIAN MĂCEŞARU

Literatură

Cuprinzând creaţiile a peste 40 de scriitori români între coperţile a două volume de versuri, Antologia „Poeme hai hui” este o continuare a iniţiativei din 2010 a Editurilor  SINGUR – Târgovişte şi GRINTA, din Cluj Napoca, demers care s-a bucurat anul acesta de un mare interes printre poeţi, date fiind seriozitatea şi implicarea celor două edituri.

Prin efortul entuziast a doi scriitori români prieteni, Ştefan Doru Dăncuş şi Gabriel Cojocaru (cel care semnează şi prefaţa antologiei 2012), „Poeme hai hui” reuneşte poeţi din toată ţara, nume cunoscute şi mai puţin cunoscute, membri ai USR, dar şi autori mai puţin cunoscuţi. Această „democraţie literară” defineşte spiritul liber şi curajos al celor două edituri care se remarcă prin efortul constant de a  crea o atitudine literară comunicativă, suportivă, încurajatoare, deschisă, aliniindu-se astfel unei viziuni noi despre munca editorială, existente în Occident, dar mai puţin practicate în România.

Asumându-şi acest demers, cele două edituri ne ajută să participăm la o schimbare inovatoare de mentalităţi, ale cărei efecte se vor vedea în timp. Vă propunem, aşadar, această lectură, salutând apariţia antologiei cu încredere şi bucurie.

Camelia Radu

Literatură

Invitația la CARTE CU MASCĂ lansată de Biblioteca Județeană „N. Iorga” Ploiești alături de poetul MARIAN DRAGOMIR a fost acceptată de mai mult de o sută de persoane care s-au reunit în sala mare de lectură a acestei instituții ce poartă peceta arhitecților E. Doneaud și Toma T. Socolescu. Amfitionul evenimentului, Nicolae BOARU (Dir. Bibliotecii Județene „N. Iorga” Ploiești), a dat cuvântul doamnei Gabriela TEODORESCU (lector Universitatea Populară „Dimitrie Gusti”), domnului Victor STEROM (decanul de vârstă al unei generaţii de poeţi prahoveni remarcabili),
peotului George PAȘA, doamnei psiholog Camelia RADU, pictorului Filip KÖLLÖ, poetului Martin CULCEA și poetului Ioan Vintilă FINTIȘ. Casa de Cultură „I. L. Caragiale” din Ploiești a fost reprezentată de domnul Constantin HÂRLAV, în timp ce poeta Maria DOBRESCU a reprezentat cenaclul literar „Geo Bogza” (Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina). Astfel evenimentul a prilejuit și o întâlnire a cenaclurilor prahovene rezultând un veritabil recital ce a amintit și de versurile lui Ion STRATAN: „Timp ca un parfum cu tăiş / peste gâtul zilei duios”. În continuare, Marian DRAGOMIR a mulțumit poetului Adrian SUCIU și domnului Gabriel Cojocaru pentru coordonarea și editarea volumului precum și poetului Daniel VORONA pentru sprijinul acrodat și a lecturat pasaje din poeziile sale alternînd de la încordare la luminozitate, chipul său exprimînd exact aceste trăiri׃ încruntat aplecat peste volum, sau radios, drept uneori ludic. „Întregul eveniment a reprezentat o sinteză a poeziei lui Marian DRAGOMIR, dar și o posibilitate de a vedea și de a auzi pe unii dintre cei mai importanți poeți prahoveni reuniți la acest eveniment alături de alți poeți din țară” a afirmat doamna prof. dr. Violeta MIHAI (C. N. „Ion Luca
Caragiale”).