Cu traista-n băţ

Mărginimea Sibiului (maghiară: Szeben-Hegyalja, germană Hermannstädter Randgebiet) este o zonă care include 18 localităţi din România aflate în partea de sud-vest a judeţului Sibiu din Transilvania, toate având o moştenire etnologică, culturală, arhitecturală şi istorică unică.

Zona este situată în imediata vecinătate a centrului culturii săsești din Transilvania - oraşul Sibiu şi are o arie de peste 200 km², hotarele fiindu-i ţinute de râul Sadu la sud şi râul Sălişte la nord. Satele sunt situate pe văile râurilor care curg din Munţii Cindrel prin platoul transilvan.
Dacă vreţi să simţiţi aburul cald şi blând al Crăciunului tropotind în clopotele bisericilor seculare, dacă vreţi să vă înfruptaţi din colacii pufoşi ori din cozonacii uriaşi frământaţi de gospodinele de la Şura Mică ori să aflaţi taina globurilor împodobite cu fir de aur de maestrul sticlar Ion Tămâian din Şelimbăr, dacă vreţi să vedeţi bunicile îmbrăcate în costum popular frământând pâinea în copaie, iar pruncii zornăind Iolele la Marpod şi colindând ca acum 100 de ani, în opinci şi cojoace ţesute în casă, poftiţi în Mărginime! De la Răşinari la Aţel, Slimnic, Miercurea ori Cloaşterf, la Sadu, Gura Râului, Tilişca sau Nocrich, sibienii vă aşteaptă într-un decor de basm. Nu doar în pensiuni, ci chiar la ei acasă, să le cunoaşteţi obiceiurile, colindele, rugăciunile, junii şi să le acceptaţi invitaţia la o plimbare cu sania trasă de cai, la poalele pădurii ori împrejurul cetăţilor ţărăneşti. Vă aşteaptă să vă colinde şi să vă bucure, în ceasurile cele bune ale Crăciunului şi să vă arate cât de frumoase sunt sărbătorile în sat, cu copiii şi bătrânii îmbrăcaţi în port strămoşesc, cu mesele pline de bunătăţi, cu văcuţele fornăind în grajd la amurg, cu sarmalele uriaşe strunindu-şi aroma în valuri de smântână şi cu parfum de cetini în tindă.
Până la acest moment, deja locurile în pensiunile din Mărginime au fost rezervate în proporţie de peste 70% şi, conform estimărilor lucrătorilor din turism, în cel mult o săptămână, două, procentul să depăşească 90%.

Poate vă va veni greu să credeţi, dar pregătirile pentru sărbătorile de iarnă încep în Mărginime mult mai repede, cam pe la vremea când strugurii zemoşi sunt storşi şi transformaţi în licoare pentru zei.
În preajma zilei de 25 octombrie, feciorii de prin sate, care formează aşa numita „bute a junilor", se adună pentru a-l alege pe cel care le va fi gazdă pentru întreaga perioadă a sărbătorilor, perioadă caracterizată de colindat şi de şezători tematice, specifice acestui sezon. A doua zi se începe „adunatul vinului", ceremonial care constă în adunarea de vin, din cel mai aromat şi mai bun, de la oamenii de vază ai satului. Ceremonialul se desfăşoară în timp ce junii cântă melodii săltăreţe de joc. Primul care va dărui vin junilor este tatăl fruntaşului buţii. Acesta măsoară patru vedre de vin pe care-l toarnă apoi în butea din car. Aşa se procedează până în momentul în care butea este plină, iar alaiul se îndreaptă spre gazdă. Aici, butea este ceruită şi dusă în pivniţă, unde va sta nederanjată până în 24 decembrie, după ce flăcăii se întorc de la colindat.