Rădăcini

Patru vase decorate, cu o datare estimată din anii 1200. î.C., , în stare de conservare destul de bună, au fost scoase al iveală în urma unor recente săpături efectuate la situl arheologic de la Medieşu Aurit. Vasele, care datează din Epoca Bronzului, au fost găsite într-o „groapă de cult”, arheologii apreciind că acestea erau de fapt obiecte ritualice străvechi, care sunt, însă, imposibil de descris şi identificat în natura lor, din pricina lipsei izvoarelor scrise.

Descoperire magnifică
Robert Gindele, şeful Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Satu Mare, a decalrat ziariştilor că descoperirea este „extrem de importantă şi rarisimă în această zonă a ţării”. Este vorba despre patru ceşti cu dimensiuni de aproximativ 25 - 30 de centimetri fiecare, foarte frumos decorate. „Descoperirea este importantă, fiind vorba despre anul 1200 î.C. şi de cultura Suciu de Sus, foarte probabil tracică, din Epoca Bronzului”, a mai precizat Gindele.
Gropi de cult similare celei scoase la iveală de arheologii sătmăreni, unicat în zona de nord a ţării, au fost descoperite în mai multe situri arheologice examinate de arheologii din Europa. „În zona noastră este însă singura asemenea manifestare cunoscută. (..) Ritualurile care au însoţit gropile de cult din această perioadă istorică nu au fost identificate, pentru moment, nicăieri pe continent”, a mai afirmat arheologul.

Sit arheologic prolific
Istoricii susţin că situl arheologic de la Medieşu Aurit este cel mai prolific din judeţul Satu Mare, din punct de vedere al vestigiilor pe care le-a dat muzeului sătmărean. La începutul săpăturilor efectuate de arheologi, în anii ‘60, aceştia au scos la iveală 17 cuptoare dacice. În perioada anilor 2008 - 2009, arheologii au scanat zona sitului şi împrejurimile, aproximativ 18 hectare de teren, cu o tehnologie nouă, efectuînd măsurători geo - magnetice, care au scos la iveală o cantitate uriaşă de vestigii dacice, datând din perioada anilor 100 - 300. Săpăturile continuă în septembrie
Situl de la Medieşu Aurit reprezintă cel mai mare centru ceramic din Europa barbară, aflată în afara limitelor Imperiului Roman. „În 2012, am început să săpăm între cuptoare, în zonele care la măsurători apăreau moarte. Am scos la iveală ateliere, fântâni şi şoproanele în care era uscată ceramica”, afirmă arheologul, care anunţă că muzeul va continua săpăturile la sit în septembrie. „Vom dezgropa alte cuptoare şi vom încerca să stabilim cronologia sitului”, explică Gindele.

Potrivit cercetărilor arheologice din localitate, vestigii valoroase privind istoria străveche şi veche a acestor locuri au făcut ca ea să fie cunoscută încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În anul 1903, Ioan Moldovan descoper, la munca câmpului, 107 monede de argint. Numeroase alte urme atestă viaţa şi activitatea oamenilor pe aceste locuri, încă din epoca bronzului şi a fierului.

Sursa: www.gazetanord-vest.ro