Sunday, May 26, 2024
   
Text Size

Poarta Sărutului, restaurată la primăvară!

Cu traista-n băţ

poartasarutuluiPoarta Sărutului, una dintre sculpturile de referinţă ale lui Constantin Brâncuşi şi expusă în Parcul Central din Târgu Jiu, va fi restaurată în primăvara anului viitor. Pentru această lucrare, Ministerul Culturii a alocat 380.000 de lei.


Este vorba în special de partea superioară a construcţiei, aceasta fiind cea mai expusă la intemperii. Sculptura a fost restaurată în totalitate în 2003, cu fonduri de la Banca Mondială, dar calitatea operaţiunilor de atunci nu a fost cea mai bună şi se impun noi intervenţii.
Surse din cadrul autorităţilor locale recunosc acum că, la momentul anterior, operaţiunile care trebuiau executate atunci au generat dispute între proiectanţi şi restauratori, calitatea finală a acestora nefiind însă cea mai bună.
Specialiştii confirmă că, între timp, au apărut pori între piatră, placa de plumb şi adezivul special folosit pentru fixarea acesteia, iar, în timp, aceşti pori au generat mici fisuri sau adâncituri nefireşti, care sunt mai mari decât porozitatea pietrei. Nu se pune problema unor infiltraţii, dar toate discuţiile purtate de specialişti în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au dus spre această concluzie, că opera trebuie restaurată.

Ministerul Culturii este cel care va desemna firma care se va ocupa de lucrări, banii alocaţi acum nepierzându-se dacă nu sunt cheltuiţi până la sfârşitul anului.

Poarta Sărutului face parte, alături de Coloana Infinită, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor", pe care Constantin Brâncuşi l-a realizat în 1937, la Târgu Jiu, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial.
Aceste opere sunt singurele din lume expuse în aer liber, restul lucrărilor lui Brâncuşi aflându-se în muzee sau colecţii private.

Poarta Sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul oraşului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lăţimea de 6,45m, înălţimea de 5,13m şi grosimea de 1,69m

Pe feţele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuşi. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustaţii ce aduc cu un fel acoperiş al porţii, ca şi când poarta ar fi acoperită cu şindrilă. Bolta porţii are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feţei şi al umerilor.

Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieţii asupra morţii.

Mircea Eliade spunea: „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi".

Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie.

Add comment


Security code
Refresh