Cu traista-n băţ

"Îţi place să trăieşti în trecut?" 
"Nu, dar îmi place să-l vizitez foarte des."

Amplasat în partea nordică a parcului "Dimitrie Ghica", Casino"-ul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre edificiile – simbol ale staţiunii. Impunătoarea clădire a fost construită în timp record, de numai cateva luni, pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri. 

Inaugurarea Casino-ului în iulie 1912 constituind un eveniment important, autorităţile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davila, personalitate marcantă în domeniu, să prezinte, pe marea scenă, un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii. Prin eleganţa şi jocurile sale, Casino-ul va deveni în scurt timp atracţia irezistibilă a staţiunii şi o importantă sursă de venituri pentru acţionarii săi, Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Locală.

Weekend-urile la Casino atrăgeau protipendada pentru ruletă, jocuri de cărţi (baccara, braziliană), rummy, şah, table şi ţintar. La ora 16:00, când se deschideau sălile de joc, "slujitorii viciului" coborau din "trenul de plăcere" Bucureşti-Sinaia care circula sâmbăta şi duminica. Fluxul jucătorilor din acea perioadă este de neimaginat pentru zilele noastre, acest “magnet social” găzduind, în fiecare zi de joc, cel puţin 800 de persoane. La cele 13 mese din marea Sală a Oglinzilor luminate de candelabre de cristal se desfăşurau jocurile de ruletă,

iar în Sala Ovală, chemin-de-fer. Printr-o uşă glasvand pătrundeau acordurile orchestrei de jazz din barul-restaurant, unde se făcea consumaţie şi se dansa. Sala mai mică, “la salle privée”, avea numai două mese la care miza minimă era de cinci ori mai mare decât în alte săli. 

Se spune că, înainte de a pătrunde în Casino, jucătorii, încrezători în şansele unor câştiguri însemnate, aruncau arginţi în fântâna arteziană din apropierea clădirii. Odată intraţi în cazinou însă, erau repede seduşi de beţia jocului şi pierdeau sume importante de  by InstantSavings" id="_GPLITA_1" href="http://www.casino-sinaia.ro/" in_rurl="http://i.trkjmp.com/click?v=Uk86MjMxMTQ6MTI1NjpiYW5pOmVmMGIwZGZiZWUxODA5YzEyYWVmNDY2OGQ2MDAyMDdhOnotMTA5NC0xMjM3NjY6d3d3LmNhc2luby1zaW5haWEucm86MTA1Nzk6NzRjMjNjNDUwOGQzZjdmMWEwNzRmYmUwYzk1OTExOGI">bani; apoi, luau împrumuturi cu dobânzi uriaşe, iscăleau poliţe ce valorau o avere şi, de parcă totul s-ar fi rezumat doar la câştig, femeile îşi jucau chiar şi bijuteriile, iar bărbaţii, ceasurile cu lanţ de aur. 

La doi paşi de Casino se afla, la acea vreme, cel mai original bazar al staţiunii. Cu turban roşu-visiniu şi şalvari de mătase, turcul Hagi Benlian sau Benli, cum îl ştia toata lumea, momea trecătorii cu tot felul de podoabe orientale: argint filigranat, încrustaţii în metal, obiecte de jad, chihlimbar, sidef, corali, mărgean; dulciuri ca la Istanbul: bomboneturi, siropuri, sugiuc, rahat, nuga, susan, baclavale, pistil de caise, dulceţuri şi serbeturi; tutun sau ţigarete şi cafea. "Benli ştia să şi ghicească. Îşi alegea din clientele o cucoană, făcându-i un semn discret să-şi întoarcă ceaşca de cafea, după care venea personal cu tava să adune ceştile. La plecare, curioasa afla de la turc 2-3 numere (din cele de la 1 la 9) pentru care femeia îi strecura în palmă, tot discret, câţiva poli. Apoi fugea la "ruletă" să-şi încerce norocul." (Gh. Nistorescu, în "Din plaiul Prahovei la Sinaia"). 

După cel de-al doilea război mondial, Comisia Ministerială pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară a decis trecerea unor obiective, printre care şi Casino-ul din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile în proprietatea statului. Casino-ul, ca loc de desfăşurare a jocurilor de noroc, va fi închis, spaţiul fiind folosit câtva timp de Societatea de Cruce Roşie pentru îndeplinirea unor scopuri umanitare. 

În anii următori, după importante reparaţii şi adaptări, dar păstrându-i-se eleganţa care l-a consacrat, Casino-ul a devenit Casa de Cultură a Sindicatelor din Sinaia. Având acum un alt profil, clădirea va adăposti biblioteca oraşului, diverse cercuri artistice şi va fi gazda a numeroase manifestări culturale, printre care: spectacole de teatru, folclor, concerte. 

În anul 1978, Casino-ul a fost destinat unor activităţi de protocol; în februarie 1990, a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa câteva zile, Ministerului Turismului. Ulterior, în 1995, cazinoul a trecut în Administraţia Protocolului de Stat.

http://www.casino-sinaia.ro/imagini/hr.jpg); border: none; height: 30px; clear: both; color: rgb(64, 41, 11); font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 15px; line-height: 24px; text-align: justify; background-color: rgb(226, 215, 170);">

Astăzi, cu o istorie cel puţin interesantă, o arhitectură în continuare unică prin eleganţă, prestanţă şi modernizări recente, monumentul se află în subordinea Consiliului Local al oraşului Sinaia şi adăposteşte Centrul Internaţional de Conferinţe. Pe lângă cele două parcări, spaţii pentru depozitare, o terasă cu o perspectivă deosebită asupra oraşului şi a masivului Bucegi şi o superbă gradină interioară, profilul modern dispune de 12 săli care găzduiesc evenimente de corporaţie şi evenimente cu caracter privat:

• a) evenimente corporate: conferinţe; şedinţe; simpozioane; seminarii; conferinţe de presă; expoziţii; vernisaje; mese rotunde cu caracer profesional, cultural şi ştiinţific; lansări de produse; show-room-uri; saloane de: carte, textile, publicitate (producţie publicitară, spoturi TV), catering, organizări de evenimente; prezentări de modă; concursuri de dans; spectacole; cocktail-uri; recepţii; aniversări de companii; decernări de premii; petreceri tematice: Ziua Sfântului Valentin, 1/8 Martie, Halloween, petrecere de Crăciun si petrecere de Revelion, Moulin Rouge, petrecerea celor O Mie si Una de Nopţi, Prohibiţia din New York, Carnaval, Anii ’60-’80, Flower-Power, petrecerea Bărbaţilor, petrecerea Kitsch;
• b) evenimente private: aniversări; nunţi; botezuri; petrecerea burlacilor; one-table restaurant.

Simbol al non-conformismului şi al frumuseţii momentului, "Casino"-ul din Sinaia va fi întotdeauna altfel, dar mereu la fel, oscilând între vechi şi nou, clasic şi modern, istorie şi modernitate.

articol scris de Ana Maria Târşu