Cu traista-n băţ

Demn să rivalizeze cu cele mai importante muzee din ţară, mai complet şi, cu siguranţă, mai ieftin decât multe din ele, muzeul ,,Valeriu Literat" din Făgăraş se pregăteşte pentru un important eveniment care va rămâne mult timp ecou în istoria Cetăţii Făgăraşului, văzută de 40.000 de turişti în 2012.

Deschiderea oficială a muzeului este programată pentru vineri, 29 martie, ora 13.00.

„Noua provocare cultural-istorică din Ţara Făgăraşului" cuprinde 24 de camere, dintre care, unele aduc, pe bună dreptate, cu măreţia Peleşului şi cu impozantele încăperi ale Luvrului dedicate epocii lui Napoleon al III-lea.

Covoare roşii întinse parcă pentru ca nobili şi principi să le calce, obiecte lucrate în detaliu în foiţă de aur şi instalaţii de lumini care le pun pe toate în valoare fac ca vizitatorii să intre nu pe tărâmul unui muzeu obişnuit, ci în chiar locul şi timpul pe care le ilustrează, titrează, în premieră, ziarul Bună Ziua Făgăraş.

Dacă până acum, muzeul a fost deschis publicului cu un număr de 12 camere vizitabile într-un circuit care începea din holul în care se tăiau biletele şi se întorcea în acelaşi punct, de vineri, cei care vor trece pragul muzeului vor avea o surpriză.
Traseul este inelar şi vizitatorii trec succesiv dintr-o încăpere în alta până epuizează întregul etaj I al fortificaţiei lui Mihai Viteazul. Am făcut şi noi un tur al camerelor, echipaţi cu papuci de unică folosinţă, pentru ca niciun fir de praf să nu se atingă de covoarele impozante sau zecile de vitrine nou amenajate, care trebuie să se prezinte intacte în ziua inaugurării. Pe alocuri încă se lucrează la ultimele detalii, retuşuri pe care omul obişnuit nu le vede cu ochiul liber, dar de care ţine cont, milimetric am putea spune, managerul Elena Băjenaru. Ştie pe de rost fiecare piesă, colţul unde se află, anul şi locul de unde a fost „culeasă". Ne-a fost ghid pentru prima oară pe noul circuit, mai tritrează ziarul citat.

Turnuri fascinante

Printre încăperile care au fost recondiţionate se numără Sala Dietei, Turnul Negru şi Turnul Pestriţ. Nu sunt singurele, dar sunt cele care îţi taie răsuflarea.
Sala Dietei, despre care toată lumea ştie că găzduia sculpturile lui Virgil Fulicea, a devenit o veritabilă sală a principelui. În mijlocul ei tronează un jilţ imens de principe şi o masă din lemn masiv de 12 persoane, fiind completată cu două mese laterale pentru dieci, mai titrează sursa citată.
Ornamentele de pe covor sunt aceleaşi cu cele de pe picioarele mesei şi ale jilţului, fiind împrumutate din emblema Făgăraşului, susţin muzeografii. Totul a fost făcut la comandă, mobilierul a fost executat cu toate specificaţiile necesare de către o firmă din Alba Iulia şi este realizat în stilul Renaşterii. Covorul, de un roşu aprins, şi cele două armuri care apără parcă încăperea trimit spre Luvru, acolo unde există câteva săli dedicate lui Napoleon al III-lea, unde cuvântul de ordine este roşu, mai relatează ziarul Buna Ziua Făgăraş.

Religie şi reculegere în Turnul Negru

Păşim mai departe spre altă încăpere, care nu putea fi vizitată în trecut. Turnul Negru, căci despre el este vorba, combină numele deloc luminos cu arta religioasă. Trei statui cu tematică religioasă sunt luminate discret în nişte nişe ale încăperii şi o aşteaptă pe cea de-a patra, care va fi adusă de la Biserica Romano-Catolică. „Toate statuile sunt de secol XVII şi au fost pe vremuri în Capela Cetăţii. Sunt catolice şi sunt sculpate în lemn de tei cu foiţă de aur", susţine managerul muzeului.

Se ştie că în epocă exista o capelă în fortificaţie, iar legenda spune că aici veneau pe sub pământ, printr-un tunel secret, preoţii de la Biserica Franciscană pentru a-şi ţine slujbele. Statuile au rămas până acum în Cetate şi au fost păstrate în depozitele muzeului.

Turnul Negru mai este dotat cu un şemineu, care îl încălzeşte şi îl luminează în pofida denumirii, precum şi un candelabru de secol XIX care funcţionează pe gaz şi este înfrumuseţat cu foiţă de aur.

Turnul Pestriţ seamănă cu Peleşul

Din Turnul Negru trecem în Turnul Pestriţ, decorat cu mobilier urban de acum două secole. Nu este deloc exagerat să comparăm această încăpere cu măreţia şi impozanţa de la Peleş. Două oglinzi imense, aurite, în stil baroc care au fost scoase de la naftalină din depoziterle muzeului, sunt primele care se înfăţişează ochilor vizitatorilor.
Mese cochete de epocă şi scaune lucrate în stil eclectic historismus sunt aşezate pe o latură a încăperii. „Pe spătarele acestor scaune vedem cum s-au îmbinat stilurile vechi istorice în ceea ce numim stil historismus. La început tehnica se lucra manual, apoi s-a industrializat şi obiectele erau prelucrate în fabrici, iar cele pe care le avem noi aici sunt făcute industrial," a explicat muzeograful Constantin Băjenaru pentru bzf.ro.

Artă decorativă şi glăjărie

În colecţia muzeului se mai află „o încăpere cu glăjărie şi sticlărie din colecţia muzeului, piese care se întind de la finalul sec. XVII şi până în sec. XX. Mai toate au fost fabricate la Porumbacu. O altă încăpere a fost amenajată cu artă decorativă, adică piese din diferite metale cum ar fi argint, bronz sau alpaca. Într-o vitrină am expus celebrele cositoare, care, pe vremuri, erau considerate un simbol al bogăţiei şi sunt lucrate binenînţeles în cositor", a mai precizat managerul muzeului pentru sursa citată.

Vitrinele mai conţin pocaluri, pahare şi casete de bijuterii, toate din argint şi toate prelucrate migălos de meşteri de acum două veacuri.

La inaugurare, sunt aşteptaţi ministrul Culturii, Daniel Barbu, primarul Făgăraşului, Constantin Mănduc, primarul Sibiului, Klaus Johannis, dar şi pasionaţii de istorie.