Cu traista-n băţ

Crăciunul în Bethleem
În micul oraş în care s-a născut Iisus, se află Biserica Naşterii, care este împodobită cu steaguri şi decoraţiuni cu ocazia fiecărui Crăciun. În seara de Ajun localnicii şi vizitatorii se înghesuie la uşile bisericii şi stau pe acoperişul acesteia ca să urmărească procesiunea teatrală anuală. În interiorul bisericii, o scară care coboară mult conduce spre o grotă în care vizitatorii găsesc o stea de argint care marchează locul Naşterii lui Iisus.
Casele creştine din Bethlehem sunt marcate cu o cruce pictată deasupra uşii, şi ca decoraţie, fiecare prezintă propria scena a ieslei. În piaţa oraşului, în vârful unui stâlp este aşezată o stea.

Crăciunul în Australia
Pentru majoritatea australienilor, Crăciunul în emisfera sudică are strălucirea şi voioşia Crăciunului din New York, Londra, Paris sau Vancouver. Principala diferenţa o reprezintă VREMEA... Crăciunul în emisfera sudică nu este niciodată alb. Ninge extrem de rar în emisfera sudică, poate niciodată de Crăciun. Acum în Australia este vara, iar temperaturile zilnice ajung la 30-40 de grade pe continent. În Tazmania este întotdeauna ceva mai răcoare.

Crăciunul este special pentru majoritatea australienilor pentru ca este sezonul vacantelor de vara şi elevii îşi încheie anul şcolar. Asta înseamnă susţinerea de teste şi examene şi aşteptarea rezultatelor, dar şi pregătirea pentru vacanţa de vara. Pentru majoritatea elevilor australieni aceasta se rezuma la ...SOARE ...SURF ...CUMPĂRĂTURI. Vecinii lor, "Kiwis" sau neo-zeelandezii sunt de fapt primii care sărbătoresc ziua de Crăciun. Noua Zeelandă este primul stat aflat imediat la vest de linia de fus orar internaţional.
Deci, cum sărbătoresc ei de fapt Crăciunul? Trebuie să vă gândiţi ca Australia, deşi enormă ca întindere, are o populaţie de doar 18 milioane de locuitori. Țara este un amestec armonios de mai multe grupuri etnice, trecutul lor fiind extrem de variat....Cetăţenii au legături cu Anglia, Scoţia, Irlanda, Europa de Nord, Italia, Grecia, Spania, Franţa, Orientul Mijlociu, Vietnam, China, Japonia, Tailanda, America de Sud si de Nord. Aşadar, va puteţi imagina ca fiecare dintre aceste grupuri etnice aduc culoarea, obiceiul şi ritualurile festive de Crăciun din tarile lor de origine, toţi locuitorii apreciind diversitatea culturală a sărbătorilor de Crăciun.
Primul Crăciun oficial din emisfera sudică a fost sărbătorit pe 25 decembrie 1788, în Sydney de către reverendul Johnson.
Până acum 30 de ani, sărbătorile de Crăciun aveau puternice influente anglo-celtice. Astăzi, prevalează bunul simţ în ceea ce priveşte vremea. Cinele tradiţionale au fost înlocuite cu reuniuni de familie în curtea casei, cu picnicuri în parc, grădini sau pe plajă. Pentru mulţi, este o ocazie de a fi cu prietenii şi familia, de a dărui dragoste şi prietenie şi, foarte important, de a face schimb de cadouri, în mod tradiţional. Dar, desigur, si o buna perioada de a te bucura de o cantitate masivă de mâncare.
A existat o sugestie conform căreia "Swag Man" ar prelua franciza lui Moş Crăciun în emisfera sudică!!! Exista multe ingrijorari in legatura cu suferinta ce i-ar putea-o cauza lui Mos Craciun caldura din emisfera sudica. "Swag Man" poarta o palarie maro Akubra, un maieu albastru si pantaloni scurti largi. El petrece toata iarna sub Uluru impreună cu câinii săi Dingo si de Craciun, se urca in maşina lui cu tracţiune integrală şi porneşte prin praful roşu să împartă, neobosit milioane de cadouri.

Crăciunul în Brazilia
Brazilienii sunt şi ei, un amestec de oameni din toate părtile lumii dar, ca fostă colonie portugheză, au păstrat multe obiceiuri de Crăciun care îşi au originea în moştenirea iberică.
Una dintre tradiţii este crearea scenei naşterii sau "Presepio". Cuvântul îşi are originea în cuvântul ebraic "presepium" care semnifică patul de paie în care a dormit Iisus pentru prima oară în Bethleem. "Presepio" este o tradiţie obişnuită în nord-estul Braziliei (Bahia, Sergipe, Rio Grande do Norte, Paraiba, Maranhao, Ceara, Pernambuco, Piaui si Alagoas). "Presepio" a fost introdus prima oara în secolul al 17-lea, în oraşul Olinda din statul Pernambuco, de către un părinte franciscan- Gaspar de Santo Agostinho. Astăzi "presepio" sunt puse în scenă în luna decembrie în biserici, case şi la magazine.
Papai Noel (Moş Crăciun) este cel care aduce daruri in Brazilia. Potrivit legendei, el locuieste in Groenlanda. Când ajunge in Brazilia, poarta de obicei haine de mătase datorita căldurii din vara.
O cina imensa de Crăciun, neobişnuită pentru vara călduroasă, include curcan, sunca, orez colorat, si mâncăruri de legume si fructe.

Catolicii devotaţi participa de obicei la slujba de la miezul noptii sau Missa do Galo (galo înseamnă cocoş). Slujba poarta acest nume deoarece cocoşul este cel care anunţă sosirea noii zile iar slujba de la miezul nopţii se încheie la ora 1 dimineaţa în ziua de Crăciun! Pe 25 decembrie, catolicii merg la biserica, dar slujbele sunt de obicei după-masa târziu, deoarece oamenilor le place sa doarmă mai mult dupa cina de Crăciun (Cina de Natal) sau să meargă... la plaja.
Decoraţiunile includ flori proaspăt culese din grădină. Artificiile luminează cerul de deasupra oraşelor şi uriaşi "pomi de Crăciun" făcuţi din luminiţe pot fi văzuţi noaptea pe cer in oraşele mari cum ar fi Brasilia, Sao Paolo şi Rio de Janeiro.

Crăciunul în Canada
In Canada, începând cu anul 1875, Crăciunul şi-a pierdut caracterul religios esenţial, cel puţin pentru anglofoni şi pentru clasa de mijloc. Puţin câte puţin, a ajuns sa fie un festival al comunităţii care se referă mai mult la fericirea familiei. Noi obiceiuri au început să se înrădăcineze. Astfel, pomul de Crăciun decorat, figurinele din ghips, cadourile si sărbătoarea de Crăciun au devenit o parte din tradiţia de familie.
Ei decorează un brad cu ornamente care reprezintă Crăciunul, îşi cumpără sau isi confecţionează unii celorlalţi cadouri, care sunt frumos impachetate, pentru a fi puse sub pomul de Crăciun, de unde vor fi deschise în ziua de Crăciun. Sfântul Claus (Santa Claus) este cel care aduce cadourile. Se presupune ca nu ar trebui sa ştii ce vei primi, aşa ca asta e o parte a distracţiei din ziua de Crăciun. In seara de Ajun, pe 24 decembrie, se serveşte de obicei o cina cu curcan, iar in toiul nopţii, se presupune ca Sfântul Claus coboară pe horn şi aşează cadourile sub brad. Apoi urca din nou prin horn (este magic) şi zboară la următoarea casa cu sania sa trasă de 9 reni prin aer (sania zboară). În ziua de Crăciun toate cadourile sunt deschise.

Noël à Québec
Francofonii au încorporat noile practici în cultura lor mult mai târziu. După primul război mondial, dezvoltarea publicitatii comerciale i-a atras pe francofoni in activităţile festive ameţitoare. În timpul anilor '30, clasa muncitoare s-a alaturat voioasa agitatiei de Crăciun.
În Quebec, care este o regiune a Canadei unde se vorbeste franceza, se sărbătoreşte Crăciunul prin împodobirea bradului, uneori cu ceva timp înainte de Crăciun. Mulţi oameni decorează şi afară un brad cu luminiţe. De obicei acolo este deja multa zăpadă când soseşte Crăciunul aşa ca atmosfera este foarte festiva. Majoritatea oamenilor mănâncă curcan la cina de Crăciun care se numeşte "Reveillon" (trezirea), şi se serveşte atunci când oamenii se întorc de la slujba de miezul nopţii, probabil la ora 2 dimineaţa.
Sfârşitul sărbătorilor în Quebec, se numeşte La Fete du Roi — sărbatoarea regilor (pe 6 ianuarie). Pentru aceasta zi se poate pregăti o prăjitură care conţine in interior un bob. Persoana care găseşte bobul este regele sau regina.

Crăciunul în China
Creştinii din China, în cazul în care sunt suficient de norocoşi ca nu sunt persecutaţi pentru credinţele lor religioase, sărbătoresc prin decorarea caselor lor cu frumoase felinare din hârtie şi prin împodobirea pomului de Crăciun pe care ei îl numesc "pom al luminii" cu beţele din hârtie, flori de hârtie, şi felinare de hârtie. Copii chinezi agaţă şosete de bumbac şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun, pe care ei îl numesc "Dun Che Lao Ren" ceea ce inseamna Bătrânul Crăciun.
Deoarece marea majoritate a chinezilor nu sunt creştini, principala sărbătoare de iarna din China este Anul Nou Chinezesc, care are loc la sfârşitul lunii ianuarie. Numit acum oficial "Festivalul Primăverii", este momentul in care copiii primesc îmbrăcăminte nouă, mănâncă bunătăţi luxoase, primesc jucării noi, si se bucura de jocurile de artificii.

Crăciunul în Japonia
Crăciunul a fost adus în Japonia de către misionarii creştini, şi timp de mulţi ani, cei care îl sărbătoreau erau doar cei care trecuseră la creştinism. Dar acum, sezonul Crăciunului în Japonia, este plin de semnificaţii consumeriste şi urmărit aproape in toata lumea. Ideea de a face schimb de cadouri pare să-i atragă pe japonezi. Comercianţii au vândut Crăciunul la fel ca si magazinele vestice. Timp de mai multe săptămâni, înaintea sărbătorilor, magazinele fac reclamă strigând: "Crăciun". Exista decoraţiuni si numeroase exemple minunate de cadouri pentru bărbaţi, femei şi, în special, copii.
Povestea Copilului Iisus, născut în iesle este fascinanta pentru fetitele din Japonia, deoarece ele iubesc tot ceea ce are legătura cu bebeluşii. În scena Naşterii, japonezii au devenit pentru prima data familiari cu leagănul, întrucât bebeluşii lor nu dorm în leagăne.
Multe obiceiuri vestice au fost preluate de japonezi. In afara de schimbul de cadouri ei mănâncă şi curcan în ziua de Crăciun, iar în unele comunităţi există şi brazi decoraţi în oraş. Ei îşi decorează casele cu crengi de brad si cu vâsc, iar in unele case se cântă colinde.
In Japonia exista un zeu sau preot numit Hoteiosho, care se aseamănă mult cu Moş Crăciun. Este întotdeauna descris ca un bătrân blând, care duce în spate un sac uriaş. Se presupune că are ochi la ceafă. Este bine pentru copii, ca ei să fie cuminţi atunci când acest bătrân, care vede totul, este în apropiere.

... Sau, vorba românului, „câte bordeie, atâtea obiceie". Dar, în orice zare ar poposi, Crăciunul aduce, cu farmecul lui, legende, poveşti, tradiţii şi multă bucurie
.