Bagă-ţi minţile în cap!

Mocăniţa, un proiect regal fără ecou în conştiinţa locală

În urmă cu şase ani, Fundaţia „Mihai Eminescu” din Marea Britanie, ONG a cărui activitate este îndreptată spre conservarea patrimoniului săsesc din Transilvania, organizaţie susţinută de Alteţa Sa, Prinţul Charles, moştenitorul Regatului Unit al Marii Britanii, a intenţionat să readucă în circuitul turistic calea ferată îngustă Sibiu - Agnita - Sighişoara, având în vedere interesul agenţiilor turistice din Europa de Vest, dar şi de peste Ocean, pentru plimbãri cu Mocăniţa. Autorităţile nu au fost în stare să demareze nici măcar procedurile birocratice pentru această lucrarea care ar fi adus milioane de euro zonei turistice.

Fundaţia „Mihai Eminescu” din Marea Britanie a trimis, în 2006, adrese atât Consiliului Judeţean Sibiu, cât şi Consiliului Judeţean Mureş, prin care a prezentat interesul agenţiilor turistice din Europa de Vest, dar şi de peste Ocean, pentru plimbări cu Mocăniţa. De asemenea, reprezentanţii fundaţiei „Mihai Eminescu Trust“ au propus ordonatorilor de credit din cele două judeţe să realizeze demersurile necesare pentru reabilitarea căii ferate înguste, în condiţiile în care fundaţia este dispusă să suporte integral costurile acestei iniţiative turistice.

Aşa cum era de aşteptat, autorităţile au reacţionat în stilul propriu. Fostul preşedinte al CJ Sibiu, Martin Bottesh, a declarat, referitor la această iniţiativă, că «este destul de dificil de realizat această doleanţă, având în vedere că tronsonul Sighişoara-Agnita a fost închis încă din 1963, iar doi ani mai târziu au fost scoase inclusiv liniile de cale ferată. În urmă cu cinci ani (n.r. - 2001), Mocăniţa a circulat, pentru ultima oarã, pe tronsonul Agnita-Sibiu. Nu este imposibilă reabilitarea căii ferate înguste însă, conform estimărilor, costurile s-ar putea ridica la câteva zeci de milioane de euro». Şi primarul localităţii Agnita, Marius Curcean, a opinat că demersurile Fundaţiei „Mihai Eminescu” din Marea Britanie, pentru proiectul în discuţie, au început în 2005, iar organizaţia engleză a achitat 10.000 de dolari pentru studiul de fezabilitate, studiu donat Consiliului Local Agnita.

Deşi reprezentanţii Fundaţiei „Mihai Eminescu” consideră că sunt suficiente argumente pentru susţinerea propunerii de revitalizare a acestei linii ferate înguste, printre ele numãrându-se şi revitalizarea vieţii economice în zonele rurale cuprinse de traseul mocăniţei (n.r. - Florian Gâdea, România Liberă, în urmă cu şase ani), nimic nu s-a întâmplat până astăzi.

Intenţii de revigorare a mocăniţei

Cea mai lungă linie din Transilvania, scoasă la licitaţie de SNCFR, are 93 de km şi este cea pe care circula mocăniţa între Turda şi Abrud, dar aceasta nu mai funcţionează din 1997. Construcţia liniei înguste dintre Turda şi Abrud a început în 1891 şi s-a terminat în 1912. Odinioară, linia avea patru gări şi 21 de hălţi, dar oprea oriunde era nevoie. Mocăniţe au mai circulat cândva şi în Maramureş, Apuseni, Valea Jiului, Putna şi Vrancea.

„Construită în 1901, calea ferată îngustă Sighişoara-Agnita-Sibiu străbătea Valea Hârtibaciului, legând cele trei oraşe şi peste 15 sate de pe traseu. Fiind o sursă vitală de transport în acea perioadă, după doar doi ani, trenul îşi amortizase jumătate din investiţia iniţială, atât din transportul pasagerilor, cât şi din transportul de marfă. Modernizarea căilor de acces rutiere şi decăderea economiei locale şi-au pus amprenta şi asupra trenului (poreclit „Mocăniţa”, datorită vitezei maxime de 30 km/h), în anii ’60 porţiunea Sighişoara - Agnita fiind desfiinţată. Traseul Agnita - Sibiu s-a menţinut în folosinţă activă până în decembrie 2000, septembrie 2001 marcând sfârşitul oricărei activităţi pe acest traseu”, titra „Gazeta Hârtibaciului”, în urmă cu mai mulţi ani.

Până când proiectele vor deveni realitate, iar autorităţile locale şi judeţene vor învăţa să accepte proiectele de tip „vă rugăm să luaţi fonduri pentru a realiza ceva”, sute de mii de turişti pot vedea istoria Mocăniţei la... Muzeul Locomotivelor din Sibiu, care oferă tuturor celor interesaţi câteva mostre din trenurile de odinioară, atât dintre cele fabricate în ţară, cât şi în marile fabrici ale Europei.