Bagă-ţi minţile-n cap!
Written by Iuliana Radu Saturday, 08 September 2012 09:08
Postăm mesajul integral care a fost publicat pe Facebook şi care a strâns sute de comentariii, like-uri şi share-uri:
"HIPERBOREENII ŞI SHAMBALLA
O descoperire senzaţională zguduie lumea oamenilor de ştiinţă. Istoria trebuie rescrisă.
BOMBA
În cursul lunii februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămăşiţele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârşi în urmă cu 5.500 de ani la Roşia Montană au făcut din întâmplare o descoperire care ar putea răsturna toată istoria omenirii. Ei au descoperit la baza galeriei capătul rectangular al unei lespezi aurii care nu părea a fi o rocă naturală. După prelevarea unei mostre, din rezultatele analizei de laborator a reieşit că era vorba într-adevăr de o piatră compozită, obţinută din amestecul a 15% praf de granit, 30% wolfram şi 55% pulbere de aur de 50 de karate, după o tehnologie imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale.
HIPERBOREANUL
Faptul este cu atât mai surprinzător cu cât galeria unde a fost semnalată lespedea, supranumită şi Galeria Hiperboreană şi aflată pe Valea Cornei, sub satul Cornea de la Roşia Montană, fusese cercetată în urmă cu 36 de ani, mai precis pe tot parcursul anului 1976 şi, datorită uluitoarelor descoperi arheologice şi antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost închisă şi apoi sigilată la comanda Securităţii. Printre mineri încă se mai vorbeşte în şoaptă despre această galerie şi nu sunt puţini cei ai căror taţi sau fraţi mai mari, foşti mineri la Roşia Montana, care au luat parte la consolidările şi săpăturile arheologice din galerie la acea vreme, au dispărut de-acasă şi s-au întors bătuţi după câteva săptămâni. Între timp cei mai mulţi dintre ei au murit datorită bolilor profesionale. Cei patru martori rămaşi în viaţă nici măcar nu mai doresc să-şi amintească. Unul dintre ei, domnul Ion Moiş, fost şef de echipă pe timpurile acelea, după o îndelungă chibzuială, s-a hotărât totuşi să rupă tăcerea. Iată relatarea faptelor petrecute atunci, aşa cum le-a trăit martorul ocular Ion Moiş:
Written by admins Thursday, 06 September 2012 09:49
Astăzi, reprezentanţii Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” din Ploieşti au tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte implicarea autorităţilor locale în aplicarea programului „BiblioNet” în Prahova, proiect care are scopul de a dezvolta un sistem modern de biblioteci publice în toată ţara.
Programul Biblionet îşi propune să asigure accesul la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice. Proiectul a pornit de la un studiu care a arătat că 64% dintre români nu au folosit niciodată Internetul. Biblionet este un parteneriat între IREX, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Fundaţia EOS (Educating for an Open Society), Asociatia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi bibliotecile publice româneşti. Microsoft Corp., partener al programului Global Libraries la nivel mondial, a asigurat software în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari către biblioteci. La nivel naţional, Programul Biblionet are o valoare totală de 26,9 milioane de dolari şi este finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates pentru o perioadă de cinci ani, cu scopul precis al dezvoltării unui sistem modern de biblioteci publice în România.
Implementarea programului BiblioNet în bibliotecile prahovene a presupus, până acum, dotarea instituţiilor interesate cu aparatura necesară. „Prin Programul Biblionet, bibliotecile participante au primit echipamente în valoare totală de 140000 dolari. Participă, în momentul acesta, 51 de biblioteci pe care le felicităm, neomiţând cuvintele de laudă pentru factorii decisivi din localităţile respective care au înţeles urgenţa şi importanţa acestui program”, a menţionat, într-un comunicat de presă, directorul Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”, profesorul Nicolae Boaru.
Written by admins Wednesday, 05 September 2012 17:14
Munţomanus Vulgaris Manelaris, o specie foarte des întâlnită şi care se înmulteşte foarte repede. Rudă foarte bună cu Gherţoiul de Bloc, Munţomanus Vulgaris Manelaris îşi ia femela şi plozii în week-end, având automobilul încărcat până la refuz cu cel puţin jumătate de cămară şi un sfert de mobilier adunat de prin casă şi pleacă LA munte.
Ajuns acolo, de regulă, în zona Bugecilor, lucrurile se inversează: dacă acasă femela îl conduce cu o abilitate înnăscută, LA munte primeşte undă verde de ea, femela, ca trei zile să facă ce vrea. Ca atare, îşi ia autoritatea, de obicei destul de ştirbită, în serios şi începe despachetatul.
Written by admins Tuesday, 28 August 2012 15:00
Păpuşile ruseşti, Matrioska, sunt cunoscute în toată lumea şi reprezintă una din atracţiile turistice în Rusia, fiind apreciate chiar ca un simbol naţional. Aparent arată ca o papuşă din lemn, viu colorată, îmbrăcată în costum naţional. Surpriza este că, în interiorul ei, se află o altă păpuşă, care conţine încă o păpuşă şi aşa mai departe. Pot fi până la 10-12 păpuşi una în interiorul celeilalte, identice sau diferite, uneori o întreagă familie.
Celebra păpuşă rusească Matrioska (sau Maruska) s-a „născut” în 1890, într-un atelier de jucării din Moscova numit „Educaţia copiilor”. Dar ce este Matrioska? Un fel de ou din lemn - pe care este pictată o femeie rusoaică, dar, mai nou, poate lua înfăţişarea unui bărbat la costum - şi care se deschide la jumătate, înăuntrul lui fiind o altă Matrioska, mai mică. Şi tot aşa, pana la ultimul ou, care este întreg şi minuscul. Tradiţia a fost dusă de călugării ruşi şi peste ocean, în Japonia, unde Matrioska a fost denumită „Fukuruma”, această variantă având ca model un personaj tradiţional nipon înfăţişând un bătrânel chel.
La Imperial War Museum din Londra, păpuşile Matrioska înfăţişează câţiva dintre preşedinţii fostei Uniuni Sovietice.
Ei bine, în ciuda acestei istorii, Imperial War Museum, Londra le prezintă foarte frumos în compania tricolorului românesc, lângă care se află şi un fragment din Zidul Berlinului.
Written by Iuliana Radu Monday, 27 August 2012 07:06
"Cât am putut sa fim păcăliţi ? Am tocit istoria total aiurea. Poate vom trage unele concluzii." - I.IojaMore Articles...
Page 7 of 9
Rubrici permanente
