Saturday, April 20, 2024
   
Text Size

Bagă-ţi minţile-n cap!

Situri arheologice milenare „sfâşiate” de Autostradă, în zona Valu lui Traian

Bagă-ţi minţile în cap!

poza site 2Arheologii Constanţei au descoperit o aşezare medievală şi necropola aferentă, situri datând din secolele IX-XI era noastră, o perioadă extrem de tulbure din istoria Dobrogei. Cele peste 300 de morminte săpate spun povestea unei comunităţi rurale a cărei existenţă s-a derulat mai bine de două sute de ani, într-o vreme în care Dobrogea era călcată în picioare de migratorii pecenegi şi cumani. Tinerii îndrăgostiţi înmormântaţi împreună, bărbatul îngropat cu faţa în jos sau mormântul comun al unei mame şi al fiului său sunt doar câteva dintre detaliile tulburătoare ale unui sit aflat în imediata apropiere a Autostrăzii Soarelui.

Dobrogea medieval timpurie este încă un capitol plin de taine. Povestea celor 20.000 de pecenegi conduşi de Kegen sau misterioasa Ţară „N.nd.r” (aşa cum o numeau geografii arabi) sunt doar câteva din întrebările la care nimeni nu a găsit până acum vreun răspuns.

Timp de aproape trei sute de ani, din veacul al 7-lea şi până în anul 971, Dobrogea a fost un teritoriu vitregit de soartă, fiind victimă sigură a oricărei migraţii străine. Marile oraşe greceşti ale Pontului Stâng deveneau odată cu trecerea timpului adevărate ruine, simple locuri de pripas pentru comunităţi răzleţe şi puţin numeroase. Într-un final, provincia altădată atât de bogată a reintrat sub stăpânirea Bizanţului, singurul Imperiu care putea să ducă mai departe măreţia de altădată a Romei. Nici chiar basileii de la Constantinopol nu au putut însă face minuni, într-o vreme în care triburile barbare nomade îşi schimbau cu fiecare an locurile de pradă. Războaiele interminabile între Bizanţ şi aceşti migratori, precum şi răscoalele bulgarilor şi ale autohtonilor din vechea Sciţie Minor sunt elementele care caracterizează o epocă tulbure din Istoria Dobrogei medievale.

Mormintele de pe Autostradă

 Fără fonduri suficiente dar mânaţi de pasiune, arheologii Constanţei încearcă în fiecare an să desluşească tot mai multe dintre tainele trecutului. Rezultatele săpăturilor sistematice efectuate de către aceşti specialişti sunt de natură să răspundă parţial la unele întrebări. Într-o societate care parcă intenţionat îţi pune beţe în roate, răspunsurile obţinute pot fi considerate drept adevărate miracole. Un caz în care (cu bani puţini dar

 

O palmă meritată dată şcolii actuale române de istorie...

Bagă-ţi minţile în cap!

31616229În Europa de Vest nu se cunoaste istoria României si cei care o viziteaza acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, si nicidecum milenara ei bogãtie culturalã si spiritualã.

In plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elvetia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !

Cu toate acestea, nimeni nu mentioneazã cã cea mai veche scriere din Europa a fost atestatã arheologic in 1961, tot în Transilvania, in satul Tãrtãria, pe râul Somes, în judetul Alba, de cãtre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afarã de România, Tãblitele de la Tãrtãria, datate 4.700 î.e.n., au fãcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat

   

“Mobilizaţi-vă să salvaţi civilizaţia voastră rurală. Ea moare de foame acum”

Bagă-ţi minţile în cap!

main1
Civilizaţia rurală românească moare de foame acum, iar autorităţile ar trebui să se mobilizeze pentru a o salva, a declarat joi Peter Hurley, director promovare USR, în cadrul conferinţei ‘Comunitatea rurală: provocări şi oportunităţi în dezvoltarea rurală în România în perioada 2014-2020.

‘Mobilizaţi-vă să salvaţi civilizaţia voastră rurală. Ea moare de foame acum, desigur într-un mod

   

Trist, foarte trist!

Bagă-ţi minţile în cap!

imagesJudeţul de interferenţă cu Moldova şi Ardealul, unul dintre cele mai pline cu miracole, cuprinde toate formele de relief dar, păcat! Mare păcat că, de-a lungul istoriei, îi poţi număra pe degete Cârmacii adevăraţi, autohtonii. Spun acest lucru cu gândul la Istoricul Palat, ce-a fost construit în vremea  unui primar din Oltenia. Că tot oltean a fost şi Bazil Iorgulescu...Neputinţa ori nepriceperea unor Cârmaci-autohtoni în a promova acest, deosebit de important judeţ de interferenţă se manifestă şi astăzi. Mulţi necunoscători ai geografiei României ne spun moldoveni dar Cârmacilor nu le pasă. De fapt, scriu şi eu să mă aflu-n treabă că, sunt unii primari care nici măcar graniţele comunei lor n-o cunosc.

Trist! Foarte trist! Că nu există reguli de promovare a acelora care se cocoaţă în fruntea bucatelor, într-o ţară aşa zisă Democrată, care prin gargariştii ei, au îngredit cultura, educaţia, sănătatea...Cu toate acestea natura ne-a adus frumuseţi  precum, Vulcanii Noroioşi, Focurile Vii, cele 15 Rezervaţii Naturale, Muzeul Chihlimbarului...Podoaba Eparhiei, pe care mulţi dintre cei de astăzi, inclusiv noi votanţii, aproape că nici nu le merităm.

Vorbeam la început de miracole, iată! focuri care nu ard, un fel de lumini ce umblă prin păduri, ca la Bozioru ori care ard, gen Focurile vii de la Lopătari, Ţestoasa zburătoare de la Joseni...Ar fi prea mult să mă refer la numărul apelor curgătoare, la numărul văilor, câmpiilor, dealurilor ori munţilor care dau frumuseţile locurilor, din păcate puţin cunoscute, mă voi referi doar la o Comună Pierdută (o fostă comună ce avea în componenţă 4 sate). Iată ce deţine această fostă comună:

1. Sarea lui Buzău - vis-a-vis de Hanul Ciuta. În jurul acesteia, pe un deal împădurit, pe circa 1 km, odată arie protejată- Rezervaţie geologică şi botanică, aici, se găsesc:

   

Mentenanţa limbii române: trecerea de la „să-ţi fac şi să-ţi dreg”, la „implementare”!

Bagă-ţi minţile în cap!

limba romanaMulţumim Marianei pentru amabilitatea de a ne trimite acest articol. Îl publicăm pentru că merită citit de cât mai multă lume. Articolul a devenit viral pe internet şi apare sub semnătura domnului Andrei Pleşu.

 

Îmi plac cuvintele străine naturalizate.

Mai dezmorţesc limba.

În timp, unele rezistă, altele dispar.

A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în jos, în Ţările Române.

Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic.

Rusismele din anii '50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale...

După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin?

   

Page 6 of 9