Tuesday, April 16, 2024
   
Text Size

O poezie pe zi

Poate, un psalm

O poezie pe zi

  

Lasă-mi sufletul în ape limpezi

Lebede dansând

Îndoaie vorbele

La atingerea Ta să simt

 

Linişteşte braţul care aruncă

Mai lasă-i căsătoria

Să n-atârne greu în cărţi

Împleticindu-i pomenirea

 

Sapă-n ochii mei ca în faleză

Arată ce e pur

Prin ei să găsesc doar pace

Mozaicul zileleor de august

 

Scrie degetelor să scrie

Sunete blânde, poezie

Amuţeşte tartorul, ia-i din glie

Muma pădurii să-i stea soţie

 

Iar eu, Doamne, nu te voi sculpta

Cu grele arnici voi plăti

Într-o tranşă timpul v-a părea

Printre mări şi munţi în fieare zi

 autor, Dănuţ Rotaru

 

 

 

Rămas bun

O poezie pe zi

 

Rămas bun

 

În gânduri, ideile se ciocnesc

Și mă lovește plânsul...

Dau mâna cu marea.

Nu mi-e teamă de înec.

Sărut adâncul.

Nu mi-e teamă de neant.

Dar să-ți sărut obrazul pentru ultima dată...

Mi-e spaimă.

Simt teroare.

Mă pierd...

 

   

DRUMURI ASCUNSE

O poezie pe zi

 

DRUMURI ASCUNSE

Sunt un căutător de drumuri ascunse

Amurgul se sparge în braţele mele

Trezește-te nu pica în genunchi

Frunze în culori aduc sângele

În sufletul mort

  

SUNT

Drumul de ceară

Ploaia adormită în

   

Caravane

O poezie pe zi

 

 

1

 

Caravanele umbrei

poposesc în deșert;

pașii nisipului

se rătăcesc pe drum.

 

Hazardul răstoarnă

fantastice vise;

în prag de ziuă

redesenează clipa.

 

Chemarea străbună

spintecă munții;

nadirul înalță

un vultur în zbor.

 

   

Totul e viu

O poezie pe zi

 

Pentru că Te simt aici,
Izvorule a Toate,
mi-azvârl mantia de pe umerii
în care lovesc pietrele clipelor,
las ploile verii să mă spele
de păcatele spunerii în răsuciri violente,
să rămână doar cuvintele-balsam-peste-lucruri.

Ştiu de acum: nicio virgulă
nu desparte ceea ce a fost de ceea ce este,
doar semnele de întrebare
îşi vor căuta întotdeauna răspuns.
Contextul se desenează în piele cu acele sensului,
niciodată nu are să încapă în pagină marea frază,
se va revărsa în interior, până la ieşirea din sine.

În toată curgerea aceasta nu există întrerupere,
chiar firul de nisip mai păstrează cântecul izvorului.
În zadar te întrebi: Cine pleacă? Cine rămâne?
Lutul şi apa au fost dintotdeauna prieteni,
focul şi aerul vor scrie semnele ultimei veniri.

Şi pentru că Te simt aici, Izvorule a Toate,
scriu pe aceste pagini pieritoare
ceea ce nu va pieri
odată cu mine.

 

 

autor, George Paşa

 

 

   

Page 4 of 40