Literatură

Recent, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga" din Ploieşti a fost gazda unui eveniment menit să atragă atenţia asupra valorilor filosofice româneşti. Prin cartea sa, profesorul universitar dr. Constantin Schifirneţ reevaluează contribuţiile româneşti la gândirea filosofică.

„Este un eveniment pentru că, acum, când se vorbeşte despre naţionalism şi se vorbeşte decerebrat, adică fără nuanţe, fără scrupul lingvistic şi fără o veridicitate, numai că «dă bine», deşi nu ne amintim că Titu Maiorescu spunea că «Sunt naţionalist în limitele adevărului, sunt patriot în limitele adevărului»", am adus pe cineva care consacră o carte întreagă fenomenului românesc. Constantin Schifirneţ este profesor universitar la facultatea de Comunicare şi Relaţii publice din cadrul Şcolii naţionale de studii politice şi administrative, filozof şi profesor de filosofie care s-a aplecat asupra marilor conspectatori ai fenomenului românesc. A scris cărţi despre Rădulescu-Motru, despre Cioran, despre Maiorescu, despre forma fără fond ca brand de ţară, adică a fost interesat de toţi cei care s-au aplicat critic asupra fenomenului românesc, cei care au văzut, fără să se îmbete cu apă de trandafir, fenomenul românesc, fără să cadă într-o extrema bătutului cu pumnii în pieptul de aramă şi în aceea că «vai, vai, românii cum se poartă astăzi, din păcate». De aceea, în momentul în care toată lumea spune că suntem naţionalişti, dar nu fac nimic pentru a progresa ţara aceasta, profesorul Constantin Schifirneţ scrie o carte despre filosofia românească în spaţiul public, despre sincronizări şi rămâneri în urmă, o scrie cu scrupulul adevărului, dar tocmai pentru a arăta ce bună situare a avut intelectualitatea românească", ne-a declarat profesorul Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii Judeţene Nicolae Iorga" din Ploieşti, amfitrionul evenimentului.

Despre cartea asupra românismului şi despre filosofia românească ne-a dezvăluit câteva aspecte însuşi autorul.

„În cartea Filosofie românească în spaţiul public. Modernitate şi europenizare», eu reunesc studii despre Titu Maiorescu, despre Alexandru Xenopol, Constantin Rădulescu-Motru, Simion Mehedinţi, Mircea Florian şi Marin Ştefănescu. Cartea se doreşte a fi o reevaluare a unor contribuţii româneşti în gândirea filozofică şi am să mă refer foarte pe scurt la: ideea de formă fără fond la Titu Maiorescu, ideea de organiscim social tot la Titu Maiorescu, la ideea de serie la istoricul şi filozoful Alexandru D. Xenopol, la teoria personalismului energetic şi la problema vocaţiei la Rădulescu-Motru, la ideea de ontologia naţiunii la Simion Mehedinţi, la ideea de recesivitate la Mircea Florian şi la ideea de armonie în gândirea românească la Marin Ştefănescu", ne-a spus autorul.

„Această carte nu are pretenţia că rezolvă toate aceste probleme, dar încearcă să le pună în discuţie în sensul de a a le revalua şi pentru a atrage atenţia că şi gândirea românească are nişte contribuţii, dar în spaţiul public. Se discută tot mai mult că filozofia românească ar fi doar o simplă imitaţie după curente şi tendinţe occidentale şi că filozofii români nu are avea nicio contribuţie. Eu vreau să spun, şi nu sunt singurul, că este nevoie să ne aplecăm asupra acestor contribuţii româneşti. Este o explicaţie, de ce noi nu ni le asumăm. Pentru că împrejurările în care au apărut aceste modele româneşti de gândire filozofică nu au permis o continuitate de către generaţiile următoare. Pentru că au venit peste noi tot felul de evenimente, tot felul de ideologii care au interzis continuarea de către alte generaţii a acestor teorii", ne-a mai detaliat prof. Constantin Schifirneţ.

Volumul se găseşte la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga" unde oricine poate studia şi analiza perspectiva autorului.