Cu traista-n băţ

Oktoberfest, „Sărbătoarea lui octombrie", în dialect d'Wiesn, este una din cele mai mari serbări populare din lume. Se desfăşoară anual, în München, din miez de toamnă.

Ideea a aparţinut unui subofiţer al gărzii naţionale bavareze, care a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivităţilor destinate căsătoriei prinţului moştenitor Ludovic I al Bavariei cu prinţesa Therese von Hildburghausen. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care prinţesa-mireasă a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfăşurare a fost aleasă o pajişte nefolosită de la marginea oraşului, denumită ulterior „Theresienwiese" (pajiştea Tereziei).

La prima festivitate, băuturile nu au fost servite în locul de desfăşurare a cursei, ci în centrul oraşului.
În anul următor, autorităţile au decis reluarea festivalului, de această dată sub patronajul Asociaţiei de Agricultură Bavareză, care a folosit evenimentul în scopuri publicitare, prezentându-şi serviciile paralel cu desfăşurarea evenimentului.
Ulterior, festivalul a fost finanţat de diferite firme private. Din anul 1819, Oktoberfest-ul a intrat sub patronajul edililor oraşului. Cu timpul, conducerea oraşului a permis vânzarea şi consumarea băuturilor alcoolice în perimetrul Oktoberfest-ului. Pe lângă bere, vizitatorii Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans şi multe altele.
La finele secolului, datorită numărului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, pentru fiecare firmă în parte. Fiecare festival debutează cu defilarea firmelor participante, reprezentate de căruţe împodobite festiv şi trase de cai.
În 1880, curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar în anul 1881 s-a prăjit primul bou, care a fost consumat destul de rapid. Apoi, în 1885, au apărut primele meniuri clasice: jumătăţi de pasăre - pui sau raţă - servite de obicei cu tradiţionalul Brezn (covrig) münchenez. Corturile berăriilor au încetat să fie în acelaşi timp şi loc de amuzament, pentru acestea creându-se locuri noi. Prima halbă de bere din sticlă a fost introdusă în 1892, fiind astăzi cel mai căutat suvenir la Oktoberfest.
În 1935, cu ocazia aniversării nunţii de argint a cuplului regal bavarez, s-a organizat o paradă de costume populare bavareze, însă aceasta a devenit tradiţie la Oktoberfest abia din anul 1950. Astăzi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participanţi. În plus, pot fi admirate şi porturi specifice austriece, italiene, elveţiene, poloneze şi chiar norvegiene.
Oktoberfest-ul începe în jurul datei de 20 septembrie şi se termină în prima duminică din octombrie; excepţie de la această regulă se face doar în anii în care prima duminică din octombrie cade pe 1 sau 2. În acest caz, festivalul se prelungeşte până la data de 3 octombrie, Ziua Unificării Germane.
Dar de ce i se spune Oktoberfest când el se desfăşoară, cu excepţia ultimelor 2-3 zile, în luna septembrie? Ei bine, numele, pe care prinţesa-mireasă l-a ales foarte inspirat, se leagă de perioada în care a avut loc festivalul prima dată: 12-17 octombrie 1810. Această tradiţie a fost modificată din 1872, când s-a hotărât că în luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfăşurat în aer liber. Numele, deja consacrat, nu i-a fost însă schimbat, de unde şi necesitatea extinderii acestuia până în primele zile ale lunii octombrie.
Oktoberfest-ul nu este sărbătorit doar în München. Festivalul bavarez şi-a exins popularitatea şi pe alte continente. Există astfel la ora actuală festivaluri cu acelaşi nume în SUA, Canada, Brazilia, China, Australia, Thailanda etc. Cel din SUA se sărbătoreşte în Cincinnati, unde emigranţii germani au jucat un rol decisiv în dezvoltarea economică a oraşului încă din anii 1800.
„Prost!"
Aceasta este varianta germană a românescului "Noroc!", urare de bine ce se rosteşte atunci când se ciocnesc două halbe de bere la Oktoberfest. Această halbă, cu forma ei inconfundabilă, are o tradiţie destul de veche în Bayern şi este un simbol netăgăduit al festivalului. Pe tot parcursul acestuia, atât în perimetrul festivalului cât şi în întreg oraşul, inclusiv pe mijloacele de transport în comun, se pot vedea grupuri de vizitatori în mâna cărora atârna un Bierkrug (halbă de bere) golit de conţinut. Iniţial, halba de bere de la Oktoberfest era din piatră sau porţelan, materiale din care se construiau toate halbele de bere, unele din ele fiind chiar obiecte de colecţie, cu capace de zinc sau de argint încrustat.

Statistici şi recorduri
6.000.000 de vizitatori, în medie
12.000 de oameni lucrează la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelneriţele
200.000 de halbe de bere au fost recuperate în anul 2006 de la vizitatorii care încercau să le sustragă
1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor
43 de km de cabluri şerpuiesc, la vedere sau ascunse, pe întreaga suprafaţă a Theresenwiese
30% din producţia anuală de bere din München se consumă în timpul festivalului
Cei mai mulţi litri de bere consumaţi:12.000 hectolitri, în anul 1910, la aniversarea centenarului
Cei mai mulţi vizitatori: 1985, la sărbătorirea a 175 de ani
Ei bine, de astăzi, tradiţia acestei manifestări se mută la Sibiu.
Începând de azi, 27 septembrie, OCTOBERFEST „pe româneshte"- CibinFEST dă cep distracţiei în fosta capitală culturală europeană. La ora 17.00 festivalul începe oferind primele 1000 de halbe de bere gratis, iar muzica de fanfară şi cea tradiţională germană vor înfierbânta atmosfera. Şi cum o petrecere ca asta nu se termină cu una cu două, sărbătoarea va ţine până pe 30 septembrie, vreme în care sibienii şi turiştii vor avea parte de un uriaş parc de distracţii în Piaţa Mare şi în Piaţa Mică, de valuri de bere, concursuri, bunătăţi, muzică bavareză şi nu numai.