Friday, November 17, 2017
   
Text Size

NOUL COD PENAL ȘI NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ: SCHIMBĂRILE pe care trebuie să le știi

Bagă-ţi minţile în cap!

noul cod penalArestul la domiciliu, zile amendă și separarea funcțiilor judiciare în procesul penal sunt doar câteva dintre MODIFICĂRILE CODULUI PENAL care intră în vigoare de la 1 februarie. Iată care sunt principalele schimbări ale acestor legi, pe care oricine ar trebui să le cunoască.

Noul Cod Penal și noul Cod de proceduă penală intră în vigoare de astăzi. Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amendă, eliminarea pedepselor pentru minori și acordul de recunoaștere a vinovăției se numără printre modificările aduse în sistemul judiciar, informează Mediafax.

EUTANASIA

Deşi este în continuare incriminată, eutanasia nu mai este considerată omor calificat.

Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, „uciderea săvârșită la cererea explicită, serioasă, conștientă și repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferinţe permanente și greu de suportat, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani".

AVORTUL

În noul Cod penal, fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiții decât cele medicale.
Mai mult, de acum este incriminată și fapta de vătămare corporală a fătului.

HĂRȚUIREA

Urmărirea unei persoane, apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care îi cauzează o stare de temere constituie infracțiunea de hărțuire.
Intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale reprezintă infracțiunea de hărţuire sexuală și în cazul în care ea este făcută de colegi, nu doar de către șefi.
Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, în cazul unui funcționar public care solicită favoruri de natură sexuală la întocmirea unui act este infracțiune.

RECIDIVA

Recidiviștii sau persoanele care comit fapte în stare de concurs sau recidivă vor avea parte de sancțiuni mai drastice.
Dacă se comit mai multe infracțiuni în concurs, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea și un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse.
În cazul recidiviștilor, limitele pedepsei pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.

SEPARAREA FUNCȚIILOR JUDICIARE ÎN PROCESUL PENAL

Noul Cod Penal intruduce noi tipuri de judecători: instituţia judecătorului de drepturi și libertăţi, dar și cea a judecătorului de cameră preliminară.
Judecătorul de drepturi și libertăți soluţionează în cadrul instanţei, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări privind:
- măsurile preventive;
- măsurile asigurătorii;
- măsurile de siguranță cu caracter provizoriu;
- actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;
- încuviințarea perchezițiilor,
- încuviințarea folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii;
- administrarea anticipată a probelor.
Astfel, în cursul urmăririi penale, orice măsură care ar putea să afecteze drepturile și libertățile părților este fie supusă, fie dispusă cenzurii judecătorului de drepturi și libertăți.

Judecătorul de cameră preliminară este cel care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia:
- verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;
- verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;
- soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;
- soluționează alte situații expres prevăzute de lege.

ARESTUL LA DOMICILIU

O altă modificare a Codului de procedură penală se referă la măsurile preventive, interdicția de a părăsi localitatea sau țara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliu.
Arestul la domiciliu înseamnă obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat.
El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.
Judecătorii pot dispune ca în perioada arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorii îi pot permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, cel care se află în stare de arest la domiciliu poate părăsi imobilul fără permisiunea oamenilor legii, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza.

SISTEMUL ZILELOR AMENDĂ

La o astfel de sentinţă, se va stabili un număr de zile amendă, cuprins între 30 și 400, care se va înmulți cu valoarea corespunzătoare unei zile amendă, cuprinsă între 10 și 500 de lei.
Astfel, dacă persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. Dacă amenda neexecutată a însoțit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă, se precizează în Codul penal, mai rtelatează Mediafax.

ACORDUL DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI

Este forma „scurtă" a procesului penal. În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de conținutul faptei, de modul și mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit și de împrejurările concrete de săvârșire, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia.

Renunţarea la urmărirea penală poate avea loc numai după punerea în mișcare a acțiunii penale și înainte de sesizarea camerei preliminare.

De asemenea, procurorul poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, privitor la infracțiunile pentru care legea prevede o pedeapsă cu amenda sau de maximum șapte ani.
Acordul de recunoaştere este o formă abreviată a procesului penal, bazată pe o pledoarie de vinovăție a inculpatului.

Acordul are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice, fiind stabilit și modul și cuantumul pedepsei, precum și forma în care aceasta urmează a fi executată.

Limitele, dar și efectele încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se stabilesc prin avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior. Imediat după încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul va sesiza instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond și îi trimite acesteia acordul, alături de dosarul de urmărire penală. Cea care decide, în final, ce se întâmplă cu acordul de recunoaştere a vinovăției, este instanţa, printr-o decizie, în urma unei proceduri necontradictorii. Soluţia este dată după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și a părții civile, dacă este prezentă.

MINORII SCAPĂ DE PEDEPSE

Noul Cod penal nu mai prevede pedepse pentru minori. Ei vor fi sancționați exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât și neprivative de libertate.
Privative de libertate: internarea într-un centru educativ sau unul de detenție.
Neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea sau consemnarea la sfârșit de săptămână.

Până acum, Codul Penal prevedea, pentru minori, pedepse ca închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, limitele pedepselor se reduceau la jumătate, iar minorii nu făceau mai mult de 5 ani de închisoare. Dacă pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită prevedea închisoare pe viață, minorului i se dădeau între 5 și 20 de ani de închisoare. De la 1 februarie, aceste prevederi nu ami sunt valabile.

VIAȚA PRIVATĂ, MAI PROTEJATĂ

Potrivit noului Cod penal, constituie infracțiuni:
- fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor
- difuzarea imaginilor sau convorbirilor
- violarea domiciliului
- violarea sediului unei persoane juridice.

OBSTRUCȚIONAREA JUSTIȚIEI

Constituie obstrucționarea justiției:
- împiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural
- refuzul de a pune actele sau informațiile cerute la dispoziția unui organ judiciar
Infracțiunea de obstrucționare a justiției se pedepsește cu închisoarea de la trei luni la un an.

INFLUENȚAREA DECLARAȚIILOR

Influențarea declarațiilor înseamnă intimidarea, amenințarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declarație dată la organele judiciare.
Pedeapsa pentru această infracțiune este între unu şi cinci ani.

ASISTENȚA ȘI REPREZENTAREA NELOIALĂ

Este infracțiune înțelegerea avocatului cu partea adversă pentru fraudarea intereselor clientului său.

INTERCEPTĂRILE

De la 1 februarie, în toate dosarele instrumentate de procurori, interceptările vor putea fi utilizate numai în faza de urmărire penală. În acestă fază procurorul este obligat să anunțe suspectul că este cercetat și că poate fi interceptat.
Asta înseamnă, practic, faptul că suspecții vor fi anunțați că sunt interceptați. Procurorul şef al DNA a anunţat că dacă legea nu va fi modificată interceptările devin inutile, titrează gandul.info.

Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis în noul cod nu se menţionează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ştefan, această inconsistenţă a legii va duce la soluţii diferite pe cazuri similare, astfel că din nou va exista o practica neunitară. "În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului", se arată într-o analiză a ExpertForum, citată de gandul.info.

REDUCEREA PEDEPSELOR

Noul Cod penal reduce drastic pedepsele pentru dosarele cu prejudicii. Acest fapt are efect direct asupra dosarelor aflate în curs de judecare pentru că, odată reduse limitele pedepselor, scad și termenele de prescripție. Prescripția este termenul stabilit de lege în care statul prin procurori poate ancheta și judeca un suspect de o anumită infracțiune. Spre exemplu prescripția este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an dar care nu depășește 5 ani. Practic, dacă un suspect a comis o infracțiune în urmă cu cinci ani care era pedepsită cu maxim cinci ani de închisoare el va scăpa de dosar.

DNA a calculat că există peste 20 de astfel de dosare care ar urma să fie scoase de pe rol. Printre cele 22 de dosare se numără și dosarele de corupție ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciu și Marko Attila, mai relatează gandul.info.

Sursa: Mediafax

Add comment


Security code
Refresh