Friday, November 17, 2017
   
Text Size

MUZEUL DE ARTĂ PRAHOVA / INTERVIU cu TUDOR ZBÂRNEA, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei: „În artă, cochetările sunt distrugătoare pentru că nu poți încerca să pari altfel decât ceea ce ești”. GALERIE FOTO

Arte vizuale

vernisaj tudor zbarneaPână la finalul lunii septembrie, ploieștenii au ocazia să vadă, pe simezele Muzeului Județean de Artă Prahova, o expoziție de pictură pe cât de originală, pe atât de provocatoare. Picturile aparțin artistului Tudor Zbârnea, director al Muzeului Național de Artă al Moldovei, supranumit de critici „pictorul de idei".

Prezent pe simezele Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus" cu peste 20 de pânze de mari dimensiuni, Tudor Zbârnea atrage, prin arta lui, la meditație, dar provoacă, în același timp, privitorul, la subiecte de profunzime umană.

„Destinele artiștilor basarabeni din perioada interbelică au fost marcate de fragmentarea geografică a României Mari. Când România a intrat în zona de influență sovietică și teritoriul ei a fost sfâșiat, granițele fixate arbitrar pe Prut au dus la o divizare. După prăbușirea comunismului, spațiul cultural românesc se reunifică. Artiști basarabeni studiază în România, expozițiile plastice traversează în ambele sensuri Prutul, iar arta din România și Republica Moldova se face cunoscută în întreaga arie culturală românească. Lumea culturală s-a recoagulat și, în acest context, găzduim expoziția unui important artist basarabean, Tudor Zbârnea. O pictură frumoasă, o pictură de idei, care folosește miturile, arhetipurile și un artist care are și o coloristică specială, care m-a impresionat", a declarat, în cadrul vernisajului, Florin Sicoie, directorul Muzeului județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus".

Prezent la eveniment, criticul de artă Pavel Șușară a punctat câteva observații asupra artei lui Tudor Zbârnea.
„Tudor Zbârnea nu mai este nici pictor basarabean, nici pictor român, este pictor pur și simplu, iar privirea trebuie să fie cumva în consecința statutului lui. Lucrările lui și opera lui trebuie analizate în fluxul lor în timp. Este una dintre cele mai coerente, solide și mai bine articulate expoziții pe care le-am văzut în ultima vreme. Inițial, Tudor Zbârnea era mai sobru, mai meditativ în sensul imediat, avea un fel de melancolie și îngrijorare metafizică în lucrările lui, încât acestea nu comunicau atât prin culoare cât prin mister. Acum, Tudor Zbârnea și-a luminat paleta, este mult mai solar, mult mai luminos în expresie, fără să rupă continuitatea cu starea pe care a enunțat-o încă de la începutul picturii lui și pe care a consacrat-o după aceea", a menționat criticul.

„Din punct de vedere al limbajului lui actual, el folosește figurativul doar ca pretext pentru a-și desfășura un etos ascuns al imaginii, pentru că fiecare imagine trimite la o dimensiune mitică, arhetipală, a memoriei. Pe de altă parte, felul în care analizează aceste forme prin culoare și prin compoziție trimite cumva către experiențele pe care le-a declanșat în spațiul cercetării limbajelor", a mai declarat Pavel Șușară.

Din punctul de vedere al mesajului subliminal pe care lucrările lui Tudor Zbârnea îl transmit, „rămâne aceeași amplă panoramă metafizică și existențială pe care el a enunțat-o din primele lui momente. Fiecare plan ascunde un anumit istoric, o anumită poveste care și-a pierdut partea narativă și a rămas în partea ei de spontaneitate, de expresie nemijlocită. Este un joc extrem de subtil și de plăcut între imaginea ca element de sine stătător, între compoziție, jocul cromatic, tot ceea ce înseamnă punere în pagină a unui impuls plastic și «hallo-ul» pe care fiecare lucrare îl are în spate, aura ei atemporală, arhaică, pe care artistul o instrumentează. Lectura directă este singura care poate reda întregul evantai de sensuri, de trăiri, de semnificații ale lucrărilor lui Tudor Zbârnea", a mai adăugat criticul.

O mare surpriză la deschiderea expoziției lui Tudor Zbârnea a fost prezența reprezentanților Uniunii Artiștilor Plastici România, o delegație formată din membrii de conducere ai organizației deplasându-se special pentru acest eveniment.

La rândul său, Tudor Zbârnea ne-a dezvăluit câteva dintre gândurile sale, în cadrul unui scurt interviu.

Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră o expoziție la Muzeul de Artă din Ploiești?

Tudor Zbârnea: „Este o mare favoare să expun aici, la Ploiești, într-o instituție fastuoasă, cu un sediu baroc deosebit, care, cumva obligă o expoziție de artă contemporană. În drum spre cele două expoziții pe care le voi avea, în octombrie la Sibiu, la Muzeul Național Brukenthal, iar în noiembrie la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, directorul Muzeului de Artă din Ploiești, Florin Sicoie, mi-a lansat invitația de a expune aici și am aceptat-o cu drag. Marea mea surpriză a fost că a venit, pentru a-mi vernisa expoziția, distinsul critic Pavel Șușară, de la București și acest grup de artiști excepționali din partea Uniunii Artiștilor Plastici România, care mi-au făcut o surpriză foarte plăcută. Pe de altă parte, o expoziție este un mod de verificare publică, dar și personală. O anumită etapă de lucru de atelier, acest cadru pe care-l ordonează o expoziție, lucrările venind în dialog unele cu altele, te fac să analizezi unele tratări, modificări, unele inconștiente ale o expoziție, lucrările venind în dialog unele cu altele, te fac să analizezi unele tratări, modificări, uneori conștiente, alteori mai puțin conștiente pe care le facem în atelier și această expoziție cred că mă va ajuta, într-un fel sau altul, să revăd unele aspecte ale picturii mele, pe de altă parte să văd cum organizez anumite expoziții pe care le voi avea la Sibiu și Cluj".

Reporter: Cât de recente sunt lucrările selectate pentru această expoziție și ce ne puteți spune despre evoluția dumneavoastră ca artist plastic?

Tudor Zbârnea: „Aici este o selecție de lucrări din ultimii doi-trei ani, o preocupare permanentă a coborârii cumva în trecut, nu neapărat legată de cultura noastră, de spațiul românesc, deoarece, cu cât mai mult ne aprofundăm în cultura noastră vedem că avem foarte multe aspecte comune cu marile culturi. În acest sens, s-ar putea spune că și în aceste lucrări se găsesc lucruri, momente din ceea ce am făcut și anterior acestei etape. Dar în mare sunt modificări ce țin mai mult de partea tehnică, stilistică, în același timp, sunt ancorate în aceeași tensiune cromatică observată în celelalte câteva etapele anterioare. Criticii și istoricii de artă de la noi și din țară observă, în ultimii ani, că discursul meu pictural este etapizat din șapte în șapte ani. Eu nu am urmărit procesul și mi-a fost greu să confirm, dar după o analiză proprie, într-adevăr sunt niște schimbări, modificări de principiu stilistic din șapte în șapte ani. Oricum, eu sunt interesat în a-mi exprima propriile trăiri, de aceea se și remarcă în permaneță discursul meu profund individual. Sigur, pot fi afinități cu alți pictori, nu neapărat români. Chiar recent m-a întrebat un pictor, la București, dacă nu cumva găsim niște afinități cu un artist francez. Arta, în general, are și conexiuni subconștiente, însă eu sunt legat doar de propriile gânduri și intenții".

Reporter: Unele lucrări îndeamnă la meditație sau provoacă privitorul să gândească dincolo de imaginea imediată.

Tudor Zbârnea: „Pictura mea se încadrează într-o zonă reflexivă. Pentru mine arta, în general, nu neapărat pictura, trebuie să miște, să provoace. Sigur, în acest sens totul se produce direct proporțional cu ceea ce are privitorul. Poți aprinde interiorul spectatorului dacă el dispune de acea combustie, altfel lucrurile pot rămâne ermetice. Sunt lucruri făcute absolut prin gândire, prin analize. În același timp, eu pretind să cred că sentimentul trebuie lăsat viu și tind să cred că asta îmi reușește, pentru că arta începe dincolo de legități. Putem cunoaște foarte multe lucruri, putem acorda două pete de culoare excelent, însă arta pornește de la marile sensibilități, nu de la o anumită ordine".

Reporter: În unele picturi apar anumite semne, anumite simboluri.

Tudor Zbârnea: „Acolo unde apar și semne, aceste simboluri reprezintă o procupare anterioară de care am fost dominat. Ele, de multe ori, rămân criptice. Ele vin de undeva, din interior, dintr-o anumită autoinstruire permanentă, însă multe lucruri în acest sens vin din subconștient și atunci ele pot avea deschidere către privitor, către cel care intră în contact cu pânza doar dacă aceste intenții de a te apropia sunt profunde și sincere. Pentru că altfel, în artă, cochetările sunt distrugătoare. În artă nu poți cocheta, nu poți încerca să pari altfel decât ceea ce ești. Dacă mergi absolut deschis, lucrurile pot ajunge la inima spectatorului, se vor produce acele conexiuni".

Expoziția care cuprinde 26 de lucrări - pictură în ulei și acriclic pe pânză - va rămâne pe simezele Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus" până pe data de 30 septembrie. În cursul lunii octombrie, Tudor Zbârnea va expune la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, iar în luna noiembrie se va afla cu 42 de lucrări pe simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

GALERIE FOTO

vernisaj tudor zbarnea

lucrari tudor zbarnea

delegatie bucuresti vernisaj zbarnea

tablouri tudor zbarnea

tata si fiu tudor zbarnea

Add comment


Security code
Refresh